Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Născută în prima zi de primăvară, la 1 martie, Eudochia Zavtur pare să fie marcată plenar în creaţia sa de esenţe înnoitoare.
Va manifesta încă din copilărie o precoce atracţie pentru pictură, ceea ce îi va determina profesia, aceea de artist plastic. Urmează cursurile Colegiului de Arte Plastice „Ilia Repin” din Chişinău în perioada anilor 1969-1972, ca în anul 1973 s-o localizăm studentă a Academiei de Arte Plastice din Kiev, a cărei cursuri le absolveşte în anul 1979.

Doctorul Evgheni Sveatoslav Moscalenco, originar din Republica Moldova, s-a născut la Chişinău în ziua de 5 mai 1963. A absolvit şcoala medie din Chişinău în 1980 şi Universitatea de Stat din Sankt Petersburg în 1986. A fost doctorand la Institutul Fizico-Tehnic (IFT) „A.F. Ioffe” al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, în Laboratorul de Spectroscopie optică a corpului solid condus de
academicianul A.A. Kaplianskii şi a obţinut gradul de doctor (candidat) în ştiinţele fizico-matematice în anul 1991.

Iulia Stanislav Boiarskaia s-a născut la 29 martie 1928 în oraşul Zaporojie din Ucraina. În timpul celui de-al doilea război mondial, familia ei a fost evacuată în Krasnoiarsk. Mama şi fratele se angajaseră la uzina de tancuri, iar Iulia făcea şcoala medie. Starea de spirit în sânul familiei era patriotică. Fratele Eugen, cu toate că era scutit de serviciul militar, a
plecat voluntar la război şi a căzut pe câmpul de luptă în anul 1944.

Potrivit unor estimări ale specialiştilor în domeniul conflictologiei, începând cu proclamarea politicii de perestroika şi glasnosti de către ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov în primăvara anului 1985, pe teritoriul fostei URSS s-au putut constata
circa 170 de potenţiale zone de conflict. În 30 de cazuri, confl ictele s-au manifestat în formă activă – proteste, greve, demonstraţii etc., – iar în 10 cazuri conflictele au degenerat în confruntări armate.

Cartea pe care o prezentăm a apărut de sub tipar la sfârşitul anului 2012 şi este primul registru de stat al patrimoniului cultural din Republica Moldova. A fost elaborată de către Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din Republica Moldova, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală sub egida Ministerului Culturii.

Вышедшая в Германии монография «Comparative Castellology – Discipline In Statu Nascendi» («Сравнительная кастеллология – зарождающаяся дисциплина»), LAMBERT Academic Publishing, Saarbrüсken, 2012, авторства известной молдавской исследовательницы крепостного зодчества, доктора искусствоведения, члена-корреспондента Академии наук Молдовы Марьяны Шлапак сразу стало важным научным событием.

Cariera ştiinţifică a dr.hab, Valentin Codreanu începe în anul 1960, odată cu absolvirea Facultăţii de Biologie şi Geografie a Institutului Pedagogic de Stat din or. Tiraspol, şi angajarea sa în calitate de lector asistent la Catedra de Botanică a
aceluiaşi institut. A parcurs calea de la cercetător ştiinţific inferior până la şef de laborator.

A lăsa o amprentă în ştiinţă sunt capabile numai personalităţile înzestrate cu capacităţi deosebite, cercetători care dovedesc pasiune şi dăruire zi de zi. Printre acestea se numără membrul corespondent al AŞM, profesorul universitar Vasile
Babuc. Servind cu abnegaţie ştiinţa agricolă timp de 55 de ani, la 13 februarie curent, a atins frumoasa şi onorabila vârstă de 80 de ani.

Studiază la Institutul de Construcţii din or. Tomsk, Rusia (1953-1958). După absolvire, lucrează ca şef de şantier în or. Ungheni (1958-1960), apoi urmează doctorantura la Catedra de Beton Armat a Institutului de Construcţii din Leningrad (1960-1963).

Prima pasiune, pe care actualul septuagenar, cercetătorul ştiinţific principal, doctorul habilitat în filologie Anatol Gavrilov a simţit-o încă din anii fragezi, a fost beletristica, a doua – scrierile ştiinţifice. Literatura artistică îl desfăta, înnobila, cea teoretică îl ajuta să pătrundă tainele şi specificul cuvântului măiestrit.