Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Nr. 3 (30), 2013

Geografie

Un produs ştiinţific performant: Atlasul „Resursele climatice ale Republicii Moldova”

Autor: Dr. hab. Maria Nedealcov, Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
Elaborarea unui Atlas în baza Sistemelor Informaţionale Geografice (SIG) reprezintă o tehnică de lucru tot mai utilizată în lumea modernă, atât în domeniul cercetărilor teoretice, cât şi în multiple activităţi practice.

Fizică şi ştiinţe inginereşti

Tehnici software de simulare dinamică a calităţii apei în sistemele de tip „râu”

Autor: Drd., lector superior Galina Marusic, Universitatea Tehnică a Moldovei
Sistemele acvatice de tip „râu” reprezintă o componentă importantă pentru existenţa, activitatea şi dezvoltarea umană. Aducerea şi menţinerea calităţii apei la o stare foarte bună este scopul primordial al Directivei Cadru Apă 2000/60/EC, aprobată de către Comisia Europeană.

Ştiinţe biologice

Aspecte termodinamice ale productivităţii biologice şi securităţii alimentare

Autor: Membru corespondent al AŞM Ion Dediu, Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
Securitatea alimentară reprezintă obiectivul primordial al fiecărui stat, al întregii comunităţi umane. Pentru a percepe imperativul axiomatic al acestui deziderat trebuie să-l trecem prin prisma unor anumite axiome, principii şi legi.

Cercetări de genetică şi ameliorare la Salvia sclarea L.

Autor: Dr. hab. Maria Gonceariuc, Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM
Destinul m-a aşezat în cea mai distinsă instituţie de cercetare a Moldovei – Academia de Ştiinţe. Aici am studiat citologia, citogenetica în doctorantură şi am devenit doctor în biologie. Tot destinul mi-a deschis un nou domeniu de cercetare – genetica şi ameliorarea plantelor aromatice şi medicinale, un domeniu fascinant, plin de magie, de farmec.

Colecţia naţională de carte „Diversitatea, protecţia şi valorificarea lumii animale”

Autor: Academician Gheorghe Duca
La etapa actuală a dezvoltării societăţii umane, ecologia reprezintă filozofia mileniului trei. Studiul biodiversităţii – ca element-cheie al ecologiei, este una dintre căile prioritare de cercetare, care are drept scop soluţionarea problemelor ce ţin de securitatea statului şi a patrimoniului uman.

Ştiinţe agricole

Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” la 60 de ani

Autor: Academician Serafim Andrieş
Condiţiile naturale ale Republicii Moldova, prin varietatea lor, au determinat formarea unei structuri unice a învelişului de sol. Din vremuri străvechi, solurile ţinutului nostru au fost apreciate ca foarte fertile. Renumitul cărturar din Grecia antică Herodot, numit şi „părintele istoriei”, traversând teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost adânc impresionat de grosimea stratului humifer şi de vegetaţia ierboasă crescută abundent.

Filosofie

Mediul rural sub incidenţa schimbărilor demografice

Autor: Acad. Gheorghe Paladi, dr., conf. cercet. Olga Gagauz, dr., conf. cercet. Mariana Buciuceanu-Vrabie, dr. Olga Penina
Situaţia demografică prezentă în mediul rural este rezultatul cumulat al evoluţiei complexe a natalităţii (fertilităţii), mortalităţii şi migraţiei externe, în special după anii ’90 şi în primele decenii ale secolului XXI.

Ştiinţe medicale

Medicina personalizată – medicina viitorului

Autor: M. cor. Victor Ghicavîi, dr. Lucia Ţurcan, dr. Lilia Podgurschi
Pe parcursul ultimelor decenii, tratamentul pentru o serie întreagă de patologii consemnează o trecere de la abordări generale la strategii mai personalizate. Drept rezultat, pacienţilor li se poate prescrie cel mai bun medicament în funcţie de configuraţia lor genetică sau de subcategoria specifică a bolii de care suferă.

Transplantarea celulară: actualităţi şi perspective

Autor: Acad. Ion Ababii, dr. hab., prof. univ. Pavel Ciobanu, dr. hab., prof. univ. Viorel Nacu, dr. hab., prof. univ. Boris Topor, dr. hab., prof. univ. Filip Gornea
Organismul uman este în stare să se autorepare, adică să regenereze ţesuturile deteriorate, proces în care un rol important îi este atribuit celulelor stem capabile să stea la baza formării diferitelor ţesuturi în caz de necesitate.

Studiul artelor şi culturologie

Gheorghe Mustea, omul regăsit în creaţia sa

Autor: Dr. hab., prof. univ. Ion Gagim, Filiala Bălţi a Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Articolul de faţă nu este un produs „de birou”, el este rezultatul colaborării „pe viu” între autor şi protagonist pe axa „muzicolog-compozitor” sub formă de multiple întâlniri şi discuţii („conferinţe în doi”, cum le numim noi) pe diverse probleme ale muzicii.
Ediţie întreagă e AICI