Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ediţia curentă: Nr. 2 (33) 2014

Eveniment

Cea de-a V-a reuniune a academiilor dunărene

Cea de-a V-a reuniune a academiilor dunărene

Autor: Eugenia Tofan
Academia de Ştiinţe a Moldovei, împreună cu Academia Europeană pentru Ştiinţe şi Arte din Austria, a organizat, la 7 aprilie 2014, cea de-a V-a ediţie a Conferinţei Academiilor Dunărene (DAC).
Descarcă

Preşedintele senatului României, Călin Popescu- Tăriceanu, în vizită la AŞM

Autor: Eugenia Tofan
Preşedintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, a vizitat, în ziua de 8 mai 2014, Academia de Ştiinţe a Moldovei. El fusese însoţit de Marius Lazurcă, Ambasadorul României în Republica Moldova, Tatiana Potâng, viceprim-ministrul Republicii Moldova, precum şi de reprezentanţi ai Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova.
Descarcă

Avantajele Republicii Moldova în parcursul european

Autor: Călin Popescu-Tăriceanu, Preşedintele Senatului României
Nu am nicio îndoială că momentul culminant al vieţii mele publice şi politice de până acum s-a petrecut în ziua de 25 aprilie 2005 la Abaţia Neumünster din Luxemburg, unde a avut loc ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, care avea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2007.
Descarcă

Urme germane în Republica Moldova 1814 – 2014: tradiţii şi modernizare

Autor: Eugenia Tofan
Academia de Ştiinţe a Moldovei a găzduit, în ziua de 14 mai 2014, Conferinţă moldo-germană cu genericul „Urme germane în Republica Moldova 1814 – 2014: tradiţii şi modernizare”. Evenimentul face parte din seria de acţiuni culturale organizate la Chişinău cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la atestarea primelor aşezări ale germanilor în Basarabia.
Descarcă

Imigrarea germanilor începând cu anul 1814, stabilirea, exodul din anul 1940

Autor: Dr. phil. habil. Ute Schmidt, Freie Universität Berlin
Nemţii din Basarabia reprezentau o mică minoritate de 3% din populaţia acestei ţări cu pământ fertil, care încă din timpuri străvechi a fost străbătută de numeroase popoare şi marcată de diferite grupuri etnice. Istoria lor este astăzi în mare măsură uitată de memoria colectivă a societăţii actuale.
Descarcă

Tradiţii şi contemporanietate. Institutul de matematică şi informatică la 50 de ani

Autor: Dr. hab., prof. Svetlana Cojocaru, membru corespondent al AŞM, Constantin Gaindric
În primăvara acestui an Institutul de Matematică şi Informatică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi-a sărbătorit aniversarea de 50 de ani. Dacă ar fi să-i descriem cât se poate de succint parcursul, am evidenţia următoarele repere istorice:
• Septembrie, 1961 – Fondarea Institutului de Fizică şi Matematică.
• Aprilie, 1964 – Fondarea Institutului de Matematică cu Centrul de Calcul.
• Octombrie, 1997 – Schimbarea denumirii în Institut de Matematică şi Informatică (IMI).
• Iulie, 2003 – separarea Centrului de Calcul.
Descarcă

Oportunităţi pentru dezvoltare: Institutul de chimie la 55 de ani

Autor: Acad. Gheorghe Duca, M. cor. Tudor Lupaşcu, dr. hab. Aculina Arîcu, Institutul de Chimie al AŞM
Sistemul de cercetare-dezvoltare joacă un rol important, poate chiar decisiv, în consolidarea unui stat. Având în vedere faptul că progresul este asigurat în proporţie de 85 la sută de ştiinţă şi inovare, acestea constituie un factor indispensabil al modernizării şi formării unei economii durabile.
Descarcă

Management în cercetare şi inovare

Ştiinţă performantă în serviciul societăţii

Autor: Gheorghe Duca
În anul 2014 a fost ales preşedintele AŞM. Astfel, programul managerial de activitate pentru viitor se înscrie pe linia continuităţii şi asumării responsabilităţilor în vederea păstrării valorilor şi performanţelor în noile condiţii de modernizare a sferei academice.
Descarcă

Dezvoltarea cercetării tehnico-tehnologice şi pregătirea cadrelor inginereşti la Bălţi

Autor: Dr. hab., prof.univ. Pavel Topala, Universitatea de Stat „Alecu Russo”din Bălţi
Nu cred că există o dată concretă care ar putea atesta începutul dezvoltării ştiinţelor tehnologice şi inginereşti în urbea de la nordul ţării cu numele Bălţi. Oraşul, ca şi multe altele, a avut la origine mai multe localităţi sau mahalale (Slobozia, Pământeni, Tăioasa şi Ţigănia [1]), în care deja erau prezenţi germenii tehnologici.
Descarcă
Ediţie întreagă e AICI