Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană a fost declarată drept prioritate a politicii interne şi externe a statului atât de guvernarea actuală, cât şi de cea precedentă. În vederea realizării acestui obiectiv fundamental pentru perspectiva de dezvoltare a Moldovei, au fost semnate mai multe acorduri (Acordul de Parteneriat şi Cooperare – 1994, Planul de Acţiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova – 2005, inițierea în 2012 a negocierilor asupra unei Zone de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător care urmează să fie parte a Acordului de Asociere etc.), ce vizau un şir de măsuri orientate spre apropierea Republicii Moldova de Comunitatea Europeană.

Politicul şi persuasiunea constituie două concepte convergente în spaţiul public. Politicul este ştiinţa şi practica de guvernare a unui stat; sferă de activitate social-istorică ce cuprinde relaţiile, orientările şi manifestările care apar între partide, între categorii şi grupuri sociale, între popoare etc.

Ştiinţa şi filosofia din toate timpurile şi-au adus contribuţia substanţială şi şi-au manifestat interesul nestăvilit pentru îmbunătăţirea calitativă a vieţii societăţii şi individului.

Il n’est force et richesses que d’hommes (Nu există forţă şi bogăţii mai importante decât omul), – această maximă rostită cândva de către filozoful şi scriitorul politic francez Jean Bodin (1529-1596), a devenit celebră graţie formei concise şi, totodată, pregnante în care a fost definit elementul cel mai important al existenţei.

Există, în istoria fiecărui popor, personalităţi al căror loc în Panteonul culturii naţionale nu poate fi contestat. Este şi cazul lui Vasile Alexandrescu Urechia (1834-1901), un om de cultură total, integrând calităţile de scriitor, publicist, cercetător, profesor universitar şi politician.

Acest articol îşi propune o analiză contrastiv-tipologică a sinonimelor frazeologice din limbile română şi engleză.
Metoda contrastiv-comparativă de cercetare a unor limbi reprezintă un fel de „via regia” a lingvisticii moderne, pornindu-se de la premisa că pentru a ajunge la generalizări teoretice, limbile existente trebuie comparate între ele.

Apărut în 2006 în editura chişinăuiană „Orfeu”, romanul Noaptea Sfântului Andrei de Ion Vicol a fost mediatizat foarte sumar şi neconcludent. În orice caz, în Republica Moldova el nu s-a învrednicit de cel puţin o cronică a vreunui cercetător literar serios.

Defi niţia profesionistă a muzeului, acceptată de lumea muzeală, rămâne cea dată în 2007 de către Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), care
stabileşte că „muzeul este instituţie permanentă, nonprofit, aflată în serviciul societăţii şi a dezvoltării acesteia, deschisă publicului, care colecţionează, conservă, cercetează, comunică şi expune în scopul cunoaşterii, educării şi recreării, patrimoniul material şi imaterial al umanităţii” [1].

Taxată drept excepţională în istoria învăţământului artistic, lucrarea de licenţă a protagonistului nostru, Meşteri populari (1967), ineluctabil a fost pusă sub incidenţa notificării că prezintă o elaborare inedită şi originală, şi, într-o perspectivă apropiată, se cuvine să fie achiziţionată de către Ministerul Culturii pentru colecţiile Muzeului Naţional de Artă al Moldovei.

În ultimele decenii, izvoarele cercetărilor în domeniul istoriei medievale şi moderne timpurii a Ţării Moldovei s-au îmbogăţit şi s-au diversificat substanţial. Au apărut noi colecții de surse inedite. Un mare merit în această privinţă îi aparţine profesorului universitar Ioan Caproşu, membru de onoare al Academiei Române, personalitate marcantă a ştiinţei istorice româneşti contemporane, care la 26 august anul curent împlineşte onorabila vârstă de 80 de ani.