Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Ce reprezintă astăzi Academia de Ştiinţe a Moldovei?
Când vine vorba de Academie, percepţia societăţii deseori nu este tocmai bună, uneori Academia fiind asociată cu o structură sovietică, nereformată.

Sărbătoarea de azi ne oferă ocazia de a trece în revistă succesele obţinute, a evidenţia şi remarca pe cei mai buni, fiindcă publicitatea şi replicarea ulterioară a cazurilor de succes reprezintă un motor al dezvoltării, dar ne oferă, totodată, prilejul de a medita asupra parcursului nostru, pentru a conştientiza unde ne găsim astăzi şi a înţelege mai bine unde vrem să ajungem.

Rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, precum şi validarea acestora de către Curtea Constituţională, au consolidat vectorul european de dezvoltare a Republicii Moldova.
Experienţa integrării europene, acumulată de alte state, cum ar fi ţările baltice, este marcată de paradigma creării unei societăţi bazate pe cunoaştere.

1. EDUCAŢIE
Obiective de guvernare: 1. Orientarea procesului educaţional spre obţinerea competenţelor şi specializarea inteligentă.
2. Promovarea dimensiunii europene în cadrul procesului educaţional-formativ.

La 28 noiembrie 2014, la Bucureşti, a avut loc, pentru prima dată, o şedinţă comună a Biroului Academiei Române şi a conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Părţile au convenit să coopereze în domeniul cercetărilor fundamentale, în vederea instituirii şcolilor doctorale şi pregătirii cadrelor, să elaboreze o foaie de parcurs pentru crearea cadrului instituţional propice participării în Programul Orizont 2020.

Articolul 1. Scopul
Scopul prezentului Memorandum rezidă în consolidarea capacităţilor comune pentru cercetare - dezvoltare şi inovare, precum şi în planul identificării experienţei şi perspectivelor de participare ale Academiilor din România şi Republica Moldova în programele comunitare ale Uniunii Europene.

I. Puterea normativă a istoriei în dreptul constituţional: despre relaţia dintre istorie şi identitatea constituţională
1. Abordarea subiectului identităţii constituţionale în faţa mediului academic reprezintă o provocare, punând începutul unei dezbateri ample şi multidimensionale a acestei probleme în Republica Moldova.

Doresc a mulţumi, mai întâi, cordial, pentru invitaţia de a vorbi astăzi, într-un cadru atât de solemn, pe o temă de istoriografie, aleasă anume din aria mea de specialitate [1]. Este un prilej deosebit de onorant, pentru care vă sunt recunoscător la toţi, colegi de breaslă şi factori de răspundere academică deopotrivă.

Crearea şi dezvoltarea ulterioară a Institutului de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldovei sunt strâns legate de fondatorul şi primul său director Boris Lazarenco – academician, doctor habilitat în ştiinţe tehnice, profesor universitar

Înfi inţarea în 1964 a Institutului Politehnic din Chişinău (IPC) s-a constituit într-un eveniment de importanţă majoră în viaţa culturală şi socialeconomică a Republicii Moldova, contribuind esenţial la formarea intelectualităţii tehnice şi a elitei ştiinţifice moldoveneşti. IPC se întemeia pe baza unor facultăţi din cadrul Universităţii de Stat, Institutului Agricol şi filialelor unor instituţii din Moscova.