Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Pentru mai multe generaţii de iubitori ai artei din Republica Moldova, Mihail Petric (07.03.1923 – 15.06.2005) va rămâne cel mai reprezentativ maestru al peisajului lirico-panoramic basarabean. Pânzele Dimineaţa în Moldova (1957) şi Drum în codri (1959) au devenit demult antologice.

Comemorăm în acest an un centenar de la naşterea Tamarei Ciobanu (1914-1990), exponentă de vază a culturii din Republica Moldova, Artistă a Poporului, mesager al valorilor noastre spirituale pe toate meridianele lumii, talentat profesor universitar, preşedintă a Societăţii Muzical-Corale din RSSM, membră a Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova, organizator şi animator al vieţii culturale, promotoare şi îndrumătoare a tinerelor talente, decorată cu numeroase distincţii guvernamentale, prima interpretă profesionistă a cântecului popular în perioada postbelică, suflet generos şi nobil.

În 2012 s-au împlinit 200 de ani de la semnarea Tratatului ruso-turc de Pace de la Bucureşti în urma căruia teritoriul de răsărit al Principatului Moldovei (redenumit Basarabia) a fost anexat la Imperiul Rus. Consemnarea acestei aniversări nu avea cum să se limiteze la simple constatări, mai ales că evenimentul istoric în sine a generat de la bun început controverse în mediile ştiinţifice, politice şi cele de informare în masă.

De-a lungul unei cariere ştiinţifice şi profesorale pe cât de îndelungate pe atât de prolifice, distinsului profesor universitar, doctorului habilitat în ştiinţe istorice Ion Şişcanu, pe lângă alte preocupări ştiinţifice, nu i-a scăpat un obiectiv mereu actual –
recuperarea adevărului istoric.

Astăzi învăţământului îi revine o multitudine de sarcini specifice. Noua generație trebuie să facă faţă ritmului, varietăţii şi  amplorii schimbărilor sociale, să corespundă exigenţilor viitorului. Pentru aceasta, tinerii înscrişi la facultate au nevoie de manuale, îndrumătoare, rezolvatoare, lucrări metodice care să se bazeze pe tehnologiile informaţionale adecvate
nivelului de dezvoltare a societăţii.

Fenomenul vieţii este guvernat de legităţile descoperite de ştiinţele naturii – fizica, biologia, chimia şi domeniile derivate din acestea. În ciuda dimensiunilor, formelor şi a altor caracteristici extrem de diferite, majoritatea organismelor au la bază aceleaşi elemente chimice şi aceeaşi structură chimică.

Autorii studiului fundamental, de sinteză, care a abordat evoluţia (involuţia) filmului autohton de ficţiune, de nonfi cţiune, de animaţie de la origini până în prezent, au defi nit drept scop iniţial al investigaţiei deschiderea către contextualizarea obiectului de studiu, asimilând noi teritorii ale fenomenului cinematografic şi practici inedite de interpretare a raportului
dintre text şi context.

n. 26 septembrie 1934, s. Văratic, jud. Bălţi, azi raionul Râşcani.
Biolog, domeniul ştiinţific: algologie, hidrobiologie, biotehnologia algală, protecţia şi utilizarea raţională a resurselor vegetale.
Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1972), profesor universitar (1975). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1995).

n. 23 noiembrie 1954, s. Vancicauţi, raionul Noua-Suliţa, regiunea Cernăuţi.
Agrotehnician, domeniul de cercetare: pedologia aplicată, agrotehnica, agroecologia, agrochimia, fitotehnia.
Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1998), profesor cercetător (2009).

n. 20 decembrie 1929, Străşeni.
Biolog, domeniul ştiinţific: pedologie, geografia solurilor, ecologie.
Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1978), profesor universitar (1992). Membru corespondent (1984) şi membru titular (1989) al Academiei de ştiinţe a Moldovei.