Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Nr. 2 (53), 2019

EVENIMENT

A fost aleasă noua conducere a Academiei de Ştiinţe a Moldovei – un pas spre performanţă, vizibilitate şi consolidare a comunită

Academia de Ştiinţe a Moldovei a intrat în prima jumătate a anului 2019 într-un proces de reînnoire şi restructurare.

Ştiinţe biologice

Produsele forestiere nelemnoase cu potenţial terapeutic din Republica Moldova

Autor: Drd. Gheorghe Novac
Dintre toate tipurile de vegetaţie naturală, cea mai importantă în economia şi peisajul Republicii Moldova este cea forestieră. Aceasta, datorită unei mari varietăţi a reliefului şi florei.

Ştiinţe agricole

Potenţialul productiv şi stabilitatea lui la soiurile de grâu comun de diferită proveniență ecologo-geografică

Autor: Dr. Alexei Postolati, drd. Karoline Kunz, cercet. şt. Marina Rudoi
Grâul de toamnă comun reprezintă una dintre principalele culturi cerealiere în Republica Moldova. Un rol important în agricultura modernă îi revine utilizării operative a soiurilor noi cu adaptabilitate şi productivitate înaltă.

Ştiinţe medicale

Фармакоэпидемиологическое исследование бронходилататоров при хронической обструктивной болезни легких в г. Кишиневe и г. Курскe

Autor: Чл.-корр. Виктор Гикавый, д.м.н., профессор Сергей Поветкин, к.м.н., доцент Елена Клюева, д.м.н., профессор Николае Бачински, к.м.н., доцент Лилия Подгурски, к.м.н., ассистент Ирина Польшакова, к.м.н, доцент Лучия Цуркан, aссистент Марин Киану
В настоящее время хроническая обструктивная болезнь легких (ХОБЛ) является глобальной проблемой общественного здравоохранения. Распространенность заболевания в разных странах мира варьирует от 20% (Чили) до 6% (Мексика, Азия).

Istorie şi arheologie

Relaţiile politice moldo-veneţiene în debutul luptei antiotomane a lui Ştefan cel Mare (1471–1475)

Autor: Dr. Vasile Mărculeţ
Caracterul relaţiilor moldo-veneţiene în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Întrerupte, după scurta perioadă de funcţionare din a doua jumătate a deceniului al patrulea al sec. al XV-lea, respectiv din anii 1435/1436–1439 [1, p. 189-196], legăturile politice moldo-veneţiene erau reluate în deceniul al optulea al aceluiaşi secol.

Ştiinţe ale educaţiei

Competenţe digitale dezvoltate la studenţi în cadrul cursului universitar „Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale”

Autor: Drd., lector superior Lidia Popov
Termenul „competenţă digitală”, lansat în 1990, a fost puternic mediatizat prin lucrarea lui Paul Gilster Digital Literacy publicată în 1997. Ideea de la care porneşte explicarea termenului este una simplă: într-o enumerare a tipurilor de competenţe, începând de la a scrie – a citi, a utiliza calculatorul, a găsi informaţia necesară, a utiliza în mod eficient informaţia, a utiliza o reţea de calculatoare sau Internetul etc., competenţa solicitată de lumea digitală pare a fi doar extensia modernă a primei tălmăciri.

Filologie

Anatol Ciocanu, „Amantul a cinci maşini de scris”

Autor: Dr. hab. prof. univ. Alexandru Burlacu
Poetul care „încheie plutonul generaţiei şaizeciste” este Anatol Ciocanu, considerat „un scriitor <<fără evoluţie>>, dar având poezia <<în vârful degetelor>>”, un „risipitor, exuberant, cu figură de dandy, scufundat în visătorie, de o cuceritoare nobleţe intelectuală, el s-a vrut un <<voievod al sufletelor migratoare>>”, fără a avea „un talent stihial” [ 1, p. 300].

Opera lui I. L. Caragiale în arealul cultural est-slav: interpretări critice

Autor: Doctor în filologie Dumitru Apetri
Procesul de receptare a operei caragialiene în arealul cultural est-slav, care s-a produs prin traduceri artistice şi interpretări critice, a demarat în anii ’50 ai secolului trecut, mai exact în 1951, cu un an până la împlinirea unui centenar de la naşterea scriitorului. E vorba despre volumul Izbrannye proizvedenija (Opere alese), care conţine capodopera dramaturgică O scrisoare pierdută, 11 foiletoane, câteva povestiri şi articole [1].

Noutăţi editoriale

Artele decorative naţionale într-o lucrare fundamentală

Autor: Dr. Ana Marian
Monografia Arta decorativă din RSS Moldovenească, anii 1944–1991, apărută în anul 2019 la Editura „Epigraf ” şi semnată de Constantin Spînu, doctor în studiul artelor, cercetător ştiinţific coordonator la Institutul Patrimoniului Cultural, este una inedită, nemaiexistând anterior o asemenea cercetare fundamentală de proporţii, în vizorul căreia s-ar afla arta decorativă din RSS Moldovenească.

Din trecutul muzical naţional. Anastasia Dicescu – artistă lirică emergentă

Autor: Acad. Gheorghe Mustea
La 1 ianuarie 2019 s-au împlinit 100 de ani de la fondarea Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Chişinău, redenumit ulterior în Conservatorul „Unirii”, prim director al căruia a fost Anastasia Dicescu.
Ediţie întreagă e AICI