Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Onoraţi oaspeţi, doamnelor şi domnilor! Am o plăcere enormă să mă aflu astăzi aici şi să vorbesc despre Marie Curie Actions (Acţiunile Marie Curie), unul dintre programele specifi ce ale Programului Cadru 7. În conformitate cu planurile de dezvoltare ştiinţifi că din Europa până în anii 2020, sunteţi bineveniţi la activităţile PC7.

Începând cu 1 ianuarie 2012, Republica Moldova face parte oficial din Spaţiul European de Cercetare. Comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn, şi academicianul Gheorghe Duca, preşedintele AŞM, au semnat la Bruxelles Memorandumul de Înţelegere între Uniunea Europeană şi Republica Moldova privind asocierea Republicii Moldova la cel de-al Şaptelea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (PC7).

- Stimată Márie Geoghean-Quinn,
Distinsă audienţă,
Doamnelor şi domnilor,
Este o mare plăcere şi o onoare pentru mine să fiu prezent la un eveniment care va deveni istoric pentru ţara mea.
Acum doi ani, când am lansat Iniţiativa Moldovei pentru Excelenţă în Cunoaştere, un plan de acţiune menit să pregătească asocierea la cel de-al Şaptelea Program Cadru, ne-am stabilit un obiectiv extrem de ambiţios – de a deveni membru cu drepturi depline al comunităţii ştiinţifice europene.

– Dle preşedinte Duca, dle preşedinte Lucinschi, dna ambasador Cujbă,
sunt încântată să vă spun bun venit la Bruxelles cu această ocazie importantă.
Alocuţiune la semnarea Memorandumului de Înţelegere
cu privire la asocierea Republicii Moldova la PC7.
Bruxelles, 11 octombrie 2011

- Mă bucur să fiu aici la un eveniment istoric al relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acesta este un pas important spre o mai mare apropiere de UE.

Din discursul ţinut la evenimentul de lansare oficială
a statutului Republicii Moldova de ţară asociată la PC7.
Chişinău, 27 ianuarie 2012

Semnarea Memorandumului de Înţelegere între Uniunea Europeană şi Republica Moldova privind asocierea la cel de-al Şaptelea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică reprezintă o dovadă clară că ştiinţa naţională are în sine toate condiţiile esenţiale pentru dezvoltare şi afirmare.

Spaţiul academic a fost, de-a lungul timpului, considerat unul elitist şi, în mod tradiţional, izolat de restul societăţii. Contextul socio-economic actual impune noi rigori, astfel încât cercetătorii sunt centraţi pe problemele reale cu care se confruntă cetăţeanul simplu, acesta din urmă fi ind, de cele mai multe ori, contribuabilul care susţine financiar domeniul cercetării.

Integrarea în Uniunea Europeană, care a devenit un obiectiv strategic pentru Republica Moldova, ar oferi oportunităţi deosebite pentru realizarea unei dezvoltări economico-sociale durabile şi va permite plasarea acesteia într-un sistem de stabilitate şi prosperitate.

Noţiunea „societate bazată pe cunoaştere” s-a cristalizat spre sfârşitul anilor 1990, fiind utilizată, mai cu seamă, de cercurile academice ca alternativă pentru termenul „societate informaţională”. UNESCO, de exemplu, a adoptat termenul de „societate a cunoaşterii” la plural, ceea ce vine să recunoască faptul inexistenţei unui model uniform, dictat de tehnologie sau relaţii de piaţă, la care ar trebui să se conformeze toate societăţile.

Capitalul uman şi, în special, cel din cercetare, este sursa de bază a dezvoltării ştiinţei, inovaţiilor, nivelului înalt de educaţie şi a culturii în general. În anii 1990, în urma aşa-zisei terapii de şoc a economiei naţionale, în Republica Moldova a dispărut ştiinţa ramurală, iar o bună parte dintre şcolile ştiinţifice s-au autodizolvat.