Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Aproximativ 3 la sută din populaţia mondială sunt migranţi internaţionali, i.e., persoane care locuiesc într-o ţară diferită de cea în care s-au născut. Migraţia internaţională a luat amploare în ultimele decenii, în special migraţia cadrelor calificate – din ţări în dezvoltare în ţări dezvoltate (Docquier şi Rapoport, 2011).

Începând cu primii ani de independenţă, Republica Moldova s-a confruntat cu fenomenul generic denumit „exodul creierilor”. Esenţa lui constă în plecarea în afara ţării, într-un număr deosebit de important şi pentru o perioadă nedefi nită de timp, a persoanelor cu înaltă calificare.

Diaspora Academică „Nobel Forum” reprezintă Regatul Suediei în Diaspora Network [1] – platforma de comunicare sub auspiciul Academiei de Ştiinţe a Moldovei menită să ofere suport multilateral diasporei academice a Republicii Moldova

În ianuarie 2009, după prezentarea unui referat invitat la conferinţa internaţională SPIE în San Jose din SUA, am fost întrebat de colegii americani cum reuşim să dezvoltăm nanotehnologiile într-o ţară atât de mică - Republica Moldova. Răspunsul a fost inopinat pentru colegi, purtând şi un accent ironic: „SUA este o ţară mare cu un potenţial enorm, ce asigură dezvoltarea progresului tehnic, chiar şi a megatehnologiilor. Republica Moldova – un stat micuţ – are spaţiu doar… pentru dezvoltarea nanotehnologiilor”.

Facilitarea cercetărilor inovatoare pe scară largă, prin colaborarea echipelor dispersate ale oamenilor de ştiinţă din Spaţiul European de Cercetare (ERA), deschide calea spre o viziune pe termen lung a unei infrastructuri electronice durabile, transparente şi omniprezente (eInfrastructură), care este deschisă unei game largi de comunităţi ştiinţifice, asigurând dezvoltarea societăţii informaţionale în Europa.

Marea Neagră reprezintă cel mai mare bazin euxinic din lume având o suprafaţă de 423.000 km², un volum estimat la 547.000 km³ (Murray et al., 1989) şi un bazin hidrografic cu o suprafaţă de aproximativ 1.864.000 km² (Kholodov, 2006).

Ultimele cinci decenii se caracterizează prin dezvoltarea vertiginoasă a instrumentelor (hardware) şi tehnologiilor de calcul, fapt care a avut un impact semnificativ asupra cercetării, educaţiei, economiei şi societăţii în ansamblu.

Din start ţin să menţionez că proiectul trilateral anunţat în titlu subscrie „Acţiunilor Maria Curie”, program internaţional care ajută instituţiile de cercetare să stabilească sau să consolideze, pe termen lung, cooperarea cu alte structuri ştiinţifice, un schimb coordonat şi reciproc pentru personalul lor.

Relaţiile oficiale moldo-italiene au căpătat substanţă juridică după vizita în Republica Moldova a dlui Piero Fassino, Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Externe al Italiei, la 20 martie 1997.

Prospecţiunile magnetometrice, cunoscute şi sub numele de gradiometrie, nu sunt o noutate în arheologia europeană. Însă abia în ultimii ani, în urma dezvoltării rapide a tehnologiilor informaţionale, a fost posibilă optimizarea utilizării acestei metode în arheologie: între timp aparatajul a devenit accesibil din punct de vedere financiar, iar datorită utilizării computerelor mobile performante – prelucrarea şi procesarea datelor este posibilă în câmp.