Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ediţia curentă: Nr. 2 (25), 2012

Istorie

Anexarea Basarabiei la Imperiul rus: abordări critice

Autor: Acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM
- Onoraţi participanţi şi oaspeţi,
Doamnelor şi Domnilor,
Mulţumesc tuturor celor care au dat curs invitaţiei Academiilor Moldave şi Române pentru a ne onora cu participarea la  Conferinţa internaţională Basarabia – 1812. Problemă naţională, implicaţii internaţionale. Această întrunire academică îşi propune să abordeze critic cel mai controversat şi important eveniment istoric al poporului nostru – Pactul de la Bucureşti din 1812, pentru a avea o mai bună cunoaştere şi percepere a locului nostru în istorie şi în lume.
Descarcă

Basarabia – 1812. Problemă naţională, implicaţii internaţionale

Autor: Dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc
La 16 mai 2012 s-au împlinit 200 de ani de la semnarea Tratatului ruso-turc de Pace de la Bucureşti, în conformitate cu care teritoriul de Est al Ţării Moldovei (Basarabia) a fost anexat la Imperiul Rus. Acest fapt istoric a generat de la bun început
abordări şi interpretări controversate în mediile ştiinţifice, politice şi informaţionale.
Descarcă

Tratatul de pace ruso-turc de la Bucureşti (1812): preliminarii şi finalitate

Autor: Dr. Ion Jarcuţchi
La intersecţia secolelor XVIII – XIX, sud-estul Europei a fost marcat de o amplă confruntare de forţe şi interese ale marilor puteri europene în regiunea Balcanilor şi Mării Negre.  Fiind teatrul de operaţiuni militare şi obiectul disputelor între marile puteri europene, Moldova şi Ţara Românească au traversat în această perioadă o cale extrem de dificilă din punct de vedere al situaţei lor pe plan internaţional. Descarcă

Războiul ruso-turc din 1806-1812

Autor: Dr., conf. Vlad Mischevca
Moldova şi Ţara Românească, fiind antrenate în lupta marilor puteri europene, au devenit, la începutul secolului al XIX-lea, teatru de război şi pioni ai disputelor geopolitice, adevărate dueluri diplomatice, care s-au soldat cu anexarea la Imperiul Rusiei a unei jumătăţi din teritoriul Principatului Moldovei (ţinuturile dintre Prut şi Nistru).
Descarcă

Basarabia – periplu istoriografic

Autor: Acad. Alexandru Zub, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” – filiala Iaşi a Academiei Române
Provinciile de margine au peste tot în lume un destin aparte: sunt cele mai expuse la presiuni externe, cele mai contradictorii ca tendinţe înăuntru, cele mai greu de echilibrat în momente de criză. Partea din Moldova cuprinsă între Prut şi Nistru, depăşind uneori fluviul de la marginea estică, a avut mereu o istorie tumultuoasă şi tragică.
Descarcă

Anul 1812 în proiecţiile vizionare eminesciene

Autor: Acad. Mihai Cimpoi
Dacă anul 1848 apare, în poemul Andrei Mureşanu, ca un personaj fast al istoriei (personaj ca atare, figurat ca actor dramatic), anul 1812 este prezentat, în publicistică, drept un „personaj” nefast, într-o totală negativitate valorică. El joacă, aici, un rol de Satan cu semnificaţie biblică: de diavol îmbrăcat în roşu şi cu furca în mână, simbol al distrugerii.
Descarcă

Politica naţională a Imperiului rus în Basarabia şi limba română

Autor: Dr. Gheorghe Negru
Perioada de până la începutul secolului XIX, inclusiv anii de domnie a ţarului Alexandru I (1801- 1825), este considerată de către autorii care au cercetat istoria Imperiului Rus drept un rubicon. Până atunci autorităţile imperiale au dat dovadă, în politica lor faţă de popoarele alogene, de „moderaţie şi toleranţă”, în cazul în care acestea manifestau o minimă loialitate şi nu opuneau rezistenţă armată. În aceste situaţii, demnitarii ruşi n-au insistat asupra asimilării forţate a popoarelor din teritoriile nouanexate, dimpotrivă, s-au angajat să le „respecte tradiţiile politice, culturale şi religioase”.
Descarcă

Politica glotică a ţarismului rus în Basarabia

Autor: M. cor. Anatol Ciobanu
La începutul sec. al XIX-lea limba română a fost „disecată’’: în Muntenia şi Moldova istorică ea continua să se dezvolte pe linie ascendentă (mai ales după Unirea Principatelor de la 1859, sub Alexandru Ioan Cuza), pe când în Basarabia – partea de Est a Moldovei istorice, acaparate de Imperiul Ţarist Rus la 1812 (şi stăpânită de acesta 106 ani), limba română a suportat o decădere, degradare şi rusificare totală.
Descarcă

Unirea Basarabiei cu România ca şansă a asimilării modernităţii europene

Autor: Dr. hab. Nicolae Enciu
În şedinţa istorică din 27 martie / 9 aprilie 1918, pornind de la considerentul că Basarabia, în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, fusese „ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove”,
precum şi „în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor”, deputaţii Sfatului Ţării au decis, cu majoritate covârşitoare de voturi, unirea Basarabiei cu România, integrând, în atare mod, evenimentul în cauză în amplul proces european de concretizare a principiului naţionalităţilor afirmat de Marea Revoluţie Franceză de la 1789 şi realizat, pe parcurs, la scara întregii Europe Centrale şi de Est.
Descarcă
Ediţie întreagă e AICI