Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Problemele naţionale şi implicaţiile internaţionale în Basarabia, după 1812, au fost de diversă natură. Etapa anilor 1940-1953, numită în istoriografie epoca stalinistă, a fost una dintre cele mai importante în destinul istoric al poporului moldovenesc.

Recent au fost comemoraţi 200 de ani de la semnarea Tratatului de la Bucureşti între Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist, prin care principatul Moldovei, prin forţa armelor, a fost dezmembrat în două. Acest act dramatic al istoriei naţionale comportă profunde rezonanţe şi în contemporanitatea noastră.

Cu două veacuri în urmă, luna mai, în mod firesc o lună de speranţă şi lumină, a reprezentat un moment întunecat, în care locuitorii principatului Moldovei s-au văzut sortiţi la o nefirească despărţire, iar Prutul n-a mai fost o punte, ci a devenit o graniţă înăuntrul unei ţări. Momentul acestei nefireşti separări a fost descris de Manolache Drăghici şi evocarea sa, plină de tragism, o citim şi astăzi cu adâncă emoţie.

– Distinşi participanţi la conferinţă,
Excelenţa Voastră Domnule Eurodeputat Ioan Mircea Paşcu!
Dintru început ţin să va mulţumesc pentru invitaţia de a participa la această conferinţă organizată de Parlamentul European, considerând-o de mare onoare pentru mine. Întrucât timpul rezervat este limitat, în scurta mea comunicare voi încerca să prezint sumar evenimentul care s-a produs cu 200 de ani în urmă pe meleagurile Ţării Moldovei şi consecinţele acestui act politic.

În cursul reformelor socio-politice şi economice, Republica Moldova se confruntă cu problema alegerii unor direcţii eficiente pentru dezvoltarea ulterioară. O condiţie necesară pentru creşterea dinamică a economiei naţionale este trecerea la economia bazată pe cunoaştere, care exercită o influenţă puternică asupra tuturor domeniilor de activitate, dar mai cu seamă asupra celui ştiinţifi co-tehnic, industrial, fi nanciar şi instituţional.

Integrarea Republicii Moldova în spaţiul educaţional, ştiinţific şi tehnologic european impune implementarea grabnică a standardelor internaţionale cu atribuţii la principiile de organizare a domeniilor de referinţă, precum şi de evidenţă statistică în cadrul acestora.

Procesul reformei, demarat de actualul Guvern prin Programul intitulat „LIBERTATE, DEMOCRAŢIE, BUNĂSTARE 2011-2014”, are ca scop principal schimbarea modului de dezvoltare a ţării. Se urmăreşte tranziţia de la o economie bazată pe consum la o economie bazată pe investiţii, inovaţii şi competitivitate. O simpla înţelegere a scopului dovedeşte că domeniul Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (CD&I) trebuie să ocupe un loc aparte în vederea asigurării suportului principal în dezvoltarea economică şi socială a ţării.

Restructurarea economiei naţionale în urma tranziţiei la economia de piaţă, întreprinsă la sfârşitul anilor 1980 şi începutul anilor 1990, înrăutăţirea bruscă a situaţiei social-economice în ţară, sărăcirea populaţiei etc., a condus la intensificarea proceselor migraţioniste cu accentul pe deplasările în masă în căutarea unui loc de muncă, mai cu seamă a unei
părţi impunătoare din populaţia rurală, inclusiv cea tânără, dacă nu în exteriorul ţării, atunci, cel puţin, de la sate spre oraşe.

Se consideră că o sferă publică democratică se menţine pe cinci piloni:
– Libertăţile civile garantate constituţional – libertatea expresiei, opiniei şi adunării, ce provin din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului...

Terorismul, la general, şi cel suicidal, în particular, au o istorie îndelungată. Acest sistem de acţiuni radicale a fost utilizat de-a lungul timpului de diferite organizaţii, atât religioase, cât şi ideologice, pentru a-şi atinge diverse scopuri.