Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Nr. 4 (27), 2012

Stat şi drept

Îmbătrânirea demografică a populaţiei: tendinţe şi opţiuni

Autor: Dr., conf. Olga Gagauz, Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice, AŞM
În raportul ONU cu privire la analiza modificării structurii pe vârste a populaţiei în anii 1950-2050 se menţionează că secolul actual va fi martorul unei îmbătrâniri rapide a populaţiei, acesta fiind un fenomen global ce afectează viaţa tuturor oamenilor.

Geografie

Schimbarea climei în Republica Moldova în perioada observaţiilor instrumentale

Autor: Dr. hab. Maria Nedealcov, Institutul de Ecologie şi Geografie, AŞM
La etapa actuală, variaţiile în starea medie a climei reprezintă una din problemele principale legate de modificările de mediu.

Ştiinţe biologice

Aspecte genetico-populaţionale ale ameliorării pădurilor de stejar

Autor: Dr. hab. Petru Cuza, Institutul de Ecologie şi Geografie, AŞM
Din cele mai vechi timpuri, pădurea a jucat un rol important în viaţa omului, servindu-i drept sursă de hrană şi asigurându-i adăpost în perioadele vitrege de luptă cu triburile barbare. În trecut şi chiar până nu demult, omul adesea nu înţelegea că pădurea este un furnizor indispensabil de materii prime regenerabile care trebuie utilizate într-o manieră durabilă.

Starea actuală a fluviului Nistru

Autor: Dr. hab., prof. univ. Elena Zubcov, Institutul de Zoologie, AŞM
Nistrul este unul dintre fl uviile mari ale Europei, îşi ia începutul în partea de nord-vest a Carpaţilor Răsăriteni, pe panta muntelui Rozlici.

Consumul combustibilului tradiţional şi pericolul apariţiei „efectului de sera“

Autor: Membru corespondent al AŞM, Evgheni Lvovschi
În cele ce urmează vom aborda o problemă de o importanţă covârşitoare pentru civilizaţie şi anume: încălzirea globală.

An analysis of modern works of deciphering Vitis Vinifera l. Grape Genome

Autor: S. Topala, C. Dadu, National Institute for Winegrowing and Winemaking of Moldova; Daniela Ivasisin, Botanical Garden at the Academy of Sciences of Moldova
In recent years, scientists from Germany, France, Austria, the USA, Italy, India, the PRC, the Russian Federation, Australia, Turkey, Croatia, Hungary, Japan, and Chile have been conducting intensive research on deciphering the grape genome.

Când şi cum, un soi de viţă-de vie „perfect”?! Dezvoltarea viţei de vie (Vitis l.) prin prisma hibridării distante

Autor: Dr., conf. cerc. Eugeniu Alexandrov, Grădina Botanică (Institut) a AŞM
Datorită proprietăţilor produselor vitivinicole, apreciate mult şi utilizate în diverse ramuri ale economiei în toate timpurile, viţa de vie a fost supusă de foarte mult timp şi într-o măsură aproape incredibilă – ameliorării, astfel încât în zilele noastre au ajuns să existe în lume aproape 12 000 de soiuri şi varietăţi.

Istorie

Историографические образы нации: картa молдавского княжества в период правления Штефана чел Маре (1457-1504)

Autor: Докт. ист. наук Ceрджиу Табунчик, Институт Истории, Государства и Права Академии наук Молдовы
В 2007 году молдавские исследователи Серджиу Табунчик и Георге Николаев выпустили планшет с исторической картой и иллюстрациями Ţara Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Ţinuturi, oraşe, cetăţi, ctitorii, aşezări rurale atestate documentar [Молдавское княжество во время правления Штефана чел Маре ши Сфынт].

Raporturile lui Ştefan cel Mare cu marea boierime în primii ani de domnie

Autor: Cerc. Valentina Eşanu, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM
Interesul enorm faţă de domnia glorioasă a lui Ştefan cel Mare i-a determinat pe mulţi istorici să-şi plece fruntea asupra hrisoavelor şi letopiseţelor din epoca sa, încercând pe această cale să pătrundă în miezul adevărurilor.

Perceperea operei lui Dimitrie şi Antioh Cantemir în Germania secolului al XVIII-lea

Autor: Dr. hab. Gheorghe Bobână, Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice, AŞM
Opera lui Dimitrie Cantemir era cunoscută în Germania încă din timpul vieţii celebrului cărturar român. Receptarea ei a început odată cu alegerea sa la 1 august 1714 ca membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Berlin (în acea perioadă Societatea ştiinţifică Berlineză), la recomandarea baronului Heinrich von Huyssen, la rândul său membru de onoare al acestei Societăţi, aflat în anturajul lui Petru I.
Ediţie întreagă e AICI