Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Resursa umană calificată, inovarea şi valorificarea la scară largă a cunoştinţelor constituie elementele-cheie ale unei economii bazate pe cunoaştere. În acest context, o contribuţie semnificativă la dezvoltarea durabilă a ţării revine universităţilor – principalii formatori de potenţial uman şi comunităţii ştiinţifice – mediu de creare, diseminare şi aplicare a cunoştinţelor.

Sectorul agroalimentar ocupă, tradiţional, un rol aparte în negocierea acordurilor preferenţiale de comerţ. Acest fapt se poate explica prin preocupările autorităţilor publice pentru securitatea alimentară a ţării, bunăstarea populaţiei în mediul rural şi, în special, în ţările dezvoltate, impactul pe care importul anumitor produse agroalimentare l-ar putea avea asupra securităţii consumatorilor.

Mai multe ţări în curs de dezvoltare, printre care şi Republica Moldova, înregistrează un nivel înalt de corupţie, în special în cazul proiectelor cu implicarea sectorului public. Corupţia în sectorul public, de regulă, este asociată cu costurile exagerate evaluate pentru proiectele de investiţii publice, cu utilizarea materialelor de calitate inferioară, precum şi calitatea proastă a executării lucrărilor. În atare proiecte, corupţia umflă nivelul cheltuielilor în capitalul public, dar îi reduce productivitatea, deoarece capitalul dispare, în timp ce calitatea scade.

Fenomenul interferenţei, pus în evidenţă în optică încă la începutul secolului al XIX-lea de către Young, a jucat un rol important pentru înţelegerea naturii luminii. Dacă lumina este incidentă pe două fante separate spaţial, atunci pe un ecran plasat perpendicular pe direcţia de propagare a luminii se va observa o secvenţă de franje luminoase şi întunecate.

Astăzi este dificil să ne imaginăm viaţa fără computere personale, fără internet, comunicare optică, imprimante laser, display etc. În toate aplicaţiile enumerate mai sus este nevoie de un dispozitiv care emite lumina, numit laser.

Problema digitizării şi conservării patrimoniului istorico-lingvistic (cultural) reprezintă un domeniu prioritar din agenda digitală pentru Europa. UE evidenţiază necesitatea unui efort coordonat în domeniu şi întreprinde vaste acţiuni în vederea impulsionării acestui proces, printre care dezvoltarea bibliotecii virtuale Europeana, susţinută prin rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 şi adoptarea Programului de lucru pentru activităţi culturale 2011-2014.

În Republica Moldova, securitatea ecologică, ca manifestare a stării mediului ambiant în care totalitatea cauzelor şi consecinţelor naturale şi antropogene exclud sau reduc la minimum schimbările ce provoacă degradarea mediului şi impactul negativ asupra sănătăţii populaţiei, reprezintă un element important al securităţii naţionale.

Seleniul este unul din microelementele indispensabile pentru organismul uman şi animal. Component esenţial al selenocompuşilor celulari – selenoenzime şi selenoproteine, seleniul joacă un rol important în menţinerea integrităţii membranelor celulare, protejând lipidele, lipoproteinele şi ADN-ul contra stresului oxidativ.

O treime din populaţia planetei este infectată cu Mycobacterium tuberculosis, agentul cauzator al tuberculozei (TBC). Tuberculoza, o boală veche, continuă să rămână prima în topul infecţiilor bacteriene provocatoare de decese.

Utilizarea, bazată pe cercetare, a resurselor genetice constituie fundamentul dezvoltării agriculturii prin introducerea de noi surse, evaluarea lor, crearea de noi soiuri de plante, rase de animale. Acest lucru a devenit cu adevărat posibil în sec. XX, elocvente fiind rezultatele „revoluţiei verzi” iniţiate la începutul anilor 1950.