Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Identifi carea agenţilor patogeni în maladiile infecţioase la sfârşitul secolului al XIX-lea a stimulat căutarea de remedii pentru prevenire şi tratament. Însă combaterea cu succes a acestora a devenit posibilă doar odată cu descoperirea şi utilizarea antibioticelor o jumătate de secol mai târziu. Această realizare ştiinţifică, în paralel cu vaccinarea, se constituie într-un moment revoluţionar în medicină, deoarece a permis diminuarea semnificativă a morbidităţii şi letalităţii în urma bolilor infecţioase.

Ascultam, elev încă fiind, la Braşov, în Şchei, pe notele „Baladei”, un mesaj despre premiera operetei „Crai Nou”, petrecută în 1883, în marea sală de festivităţi a Liceului „Andrei Şaguna” şi eram îndemnat de dascălii mei să nu uit. Mă gândeam atunci – şi gândul acesta s-a întărit mereu – că cea mai frumoasă doină românească, auzită vreodată de mine era, fără îndoială, această „Baladă” sau tânguirea bucovineanului fără noroc numit Ciprian Porumbescu.

Onorată asistenţă!
După cum s-a anunţat, subiectul pe care vreau să-l desfăşor în faţa Dvs. sună astfel: De la Basarabia la Republica Moldova. Frământări personale în contextul evenimentelor istorice.
De ce ţin să dezvălui aspecte anume ale acestei teme?

După moartea lui Alexandru I, la 1 februarie 1432, istoria Ţării Moldovei a fost deosebit de zbuciumată şi plină de lupte pentru putere. O perioadă destul de scurtă de timp, scaunul principatului a fost ocupat de Iliaş I, fiul mai mare al lui Alexandru, însă acesta n-a apucat să domnească niciun an întreg, fiind alungat de fratele său Ştefan II, în toamna anului 1433.

Restabilirea în timp a primelor acte de creaţie umană, în speţă a celor muzicale, este o sarcină pe cât de riscantă, pe atât de anevoioasă, întrucât nu există date concludente despre începuturile formelor primitive ale muzicii.

Cu siguranţă, poezia lui Dumitru Matcovschi trebuie căutată în Casă părintească (1968), Descântece de alb şi negru (1969) şi Melodica (1971), ultima o rescriere a „descântecelor”. Mai ales aici, dar nu numai aici, esenţa poeziei sale e în pornirea donquijotească de restaurare a normalităţii într-o lume totalitară.

Arta şi creaţia artistică care a evoluat în afara graniţelor Basarabiei interbelice constituie un subiect important al culturii naţionale.

Privite ca parte a patrimoniului umanităţii, recomandările referitoare la salvgardarea culturii tradiţionale şi a folclorului, aprobate de cea de a 25-a Conferinţă Generală UNESCO (Paris, 1989), dar, îndeosebi, Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (Paris, 17.10.2003) au însemnat o provocare constructivă la care Republica Moldova a aderat în 24 martie 2006.

Гагаузская фольклористика на протяжении своей истории достигла определенных успехов в деле исследования произведений устного народно-поэтического творчества. Собрано большое количество полевых материалов, опубликованы эпические сказания, сказки, легенды, песенные виды и другие образцы словесного фольклора. Издано исследование о гагаузских вариантах или версиях тюркских дастанов, успешно защищены диссертации о народной песне, о лирических куплетах-четверостишиях maani, о волшебной сказке.

Acum 110 ani, la 24 ianuarie 1904, în satul Popovca, gubernia Cernigov s-a născut Anatol Kovarski. După absolvirea şcolii reale nr.2 din Harcov, în toamna anului 1920 a fost înmatriculat la Institutul Agricol din Harcov, pe care l-a absolvit în 1924.