Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Recent, în decembrie 2014, a ieșit de sub tipar o ediție specială a revistei internaţionale din domeniul nanotehnologiilor Beilstein Journal of Nanotechnology (IF: 2,33), întitulată Physics, chemistry and biology of functional nanostructures (Fizica, chimia și biologia
nanostructurilor funcționale). În calitate de editor responsabil al publicației respective a fost solicitat prof. Anatolie Sidorenko, directorul IIEN „D. Ghițu”, care începând cu anul 2011 este membru al colegiului de redacţie al revistei Beilstein Journal of Nanotechnology.

Anul 2014 a adus o veste bună pentru ştiinţa economică naţională şi, deci, pentru întregul spaţiu românesc. E vorba de apariţia cărţii profesorului Dumitru Moldovanu, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, cu o denumire mai puţin obişnuită – Economia imaginaţiei creative.

La începutul anului 2015 a fost scos de sub tipar un material informativ intitulat Studii superiore de doctorat. Ciclul III, care cuprinde informaţii cu referire la Şcolile Doctorale organizate în cadrul Clusterului educaţional-ştiinţific UnivER SCIENCE.

Colegul nostru Ion Tighineanu impresionează, pe parcursul anilor, prin multiple activităţi, fie în postura de vicepreşedinte sau prim-vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe, fie în calitate de cercetător ştiinţific sau profesor universitar. Permanent în mişcare, elevat, cu o capacitate de muncă impresionantă, deschis pentru a dialoga, a identifica soluţii în cele mai complicate situaţii, s-a impus drept unul dintre cei mai prolifici savanţi autohtoni, cu o deosebită vizibilitate internaţională, care este în continuă ascensiune.

La începutul lunii februarie, comunitatea științifică din Republica Moldova a celebrat cea de-a 60-a aniversare de la nașterea academicianului Valeriu Canțer, personalitate marcantă a științei moderne din Republica Moldova, recunoscută la nivel internațional.

Ion Ciocanu face parte din cohorta de critici şaizecişti – M. Cimpoi, M. Dolgan, N. Bileţchi, E. Botezatu, A. Gavrilov, A. Hropotinschi, V. Badiu, S. Pânzaru, T. Melnic, Gh. Mazilu, V. Senic ş.a. – care a venit în literatură în anii dezgheţului hruşciovian. Marea majoritate dintre ei, critici de profesie cu grade ştiinţifice, s-au format ca autodidacţi, chiulind-o de la orele unor profesori penibil de ridicoli, rătăciţi pe la catedre, îndoctrinaţi fără milă de sistemul regimului totalitar.

Maria Cosniceanu, doctor în filologie, conferenţiar cercetător, conferenţiar universitar, cercetător ştiinţific coordonator, s-a născut în satul Temeleuţi, jud. Soroca. După absolvirea Universităţii de Stat din Moldova şi un an de profesorat în Şcoala medie nr. 1 din satul Costeşti (Hânceşti), a fost angajată la Institutul de Limbă şi Literatură al Filialei Moldoveneşti a AŞ a fostei URSS, azi Institutul de Filologie al AŞM. Şi-a făcut studiile la doctorantura AŞ a Moldovei şi în 1971 a susţinut teza de doctor în filologie, consacrată
studierii antroponimiei naţionale.

Istoric de excepție, mare cunoscător de izvoare, modest și bun coleg de breaslă – sunt epitete ce-l cuprind plenar pe Ion Chirtoagă, doctor habilitat în istorie, cercetător științific principal la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei. Aniversarea onorabilă și figura-i incontestabilă de specialist notoriu în știința istorică ne permit să venim cu unele caracteristici, fie și lapidare, ale acestui nume cunoscut în domeniul epocii medievale și moderne.

Activitatea academicianului Haralambie Corbu e marcată de deschiderea către valorile patrimoniului nostru spiritual şi cultural. Pentru a conştientiza contribuţia generaţiei de critici şi istorici literari din care face parte şi omagiatul nostru este necesar să revenim la disputele în jurul valorificării moştenirii literare.