Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Dacă ne punem de acord că fiinţa umană este un mesaj de stări, acţiuni şi evenimente existenţiale care o face părtaşă la sensul lumii, atunci trebuie să recunoaştem rolul primordial al cărţii în activitatea educaţională.

Originea găgăuzilor este una discutabilă. Se cunosc circa 20 de ipoteze referitoare la etnogeneza acestei populații.

Lucrarea atrage atenţia cititorului chiar de la început prin textul preliminar Un congres al scriitorilor cu impact istoric.

Extinzându-și și diversificându-și în continuare arealul investigațiilor, la doar doi ani de la un reușit debut editorial, dr., conf. univ. Valentin Burlacu propune publicului cititor o nouă lucrare de actualitate – cursul universitar la Istoria contemporană a românilor în
trei volume.

Un jalon important al activității sale este publicarea, în anul 2005, la Paris, a volumul I al operei entomologice întitulate Hemipteres Pentatomoidea Euromediterraneens / Fauna de France 90, în coautorat cu Jean Pericart, sub egida „Fédération Française des Sociétés de Sciences Naturelles”.

Anul 2016, declarat Anul Mihail Grecu, a culminat cu o ediție importantă, apărută sub egida Institutului Patrimoniului Cultural al AȘM: Мihail Grecu. 100 de ani de la naștere, care pune în valoare dimensiunea acestei personalități complexe cu un impact
deosebit asupra culturii naționale.

În contextul politic actual, atât cel din Republica Moldova, cât și cel din zona Mării Negre, mai ales după anul 2014, în mass-media și în societate au reapărut și se multiplică numeroase scrieri propagandistice, privitoare la istoria spațiului nord-pontic în perioada secolelor XVIII-XIX.

Doctorul habilitat în fi lologie Anatol Eremia a încheiat anul academic 2016 cu rezultate deosebite – cinci volume de carte editate, eveniment de rezonanță în condițiile noastre de astăzi.

După cercetări intense în arhive şi biblioteci, munca patriotică a fost creată pe fundalul unui antagonism instituit artificial de statul sovietic care trebuia să demonstreze că tot ceea ce a fost anterior „Marii Revoluții Socialiste din Octombrie” nu-și putea găsi justificarea în ideologia bolșevică, ce edifica o „nouă societate”.

Lucrarea membrului corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Mariana Şlapac, Cetăţile bastionare din Moldova (sfârşitul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XIX-lea), sintetizează rezultatele cercetărilor, efectuate de autoare timp de aproape
un deceniu, acoperind un gol informativ în studiul de fortificaţii permanente şi pasagere, construite în stil bastionar pe teritoriul Ţării Moldovei.