Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Recenta monografie a doctorului în istorie, locotenent-colonelul (r) Anatol Leşcu, editată la prestigioasa Editură Militară din Bucureşti, reprezintă o abordare ştiinţifică complexă a situaţiei socio-militare din secolul al XIX-lea care a marcat profund Basarabia. Este o incursiune în istoria extensivă a Imperiul Rus, a relaţiilor statului condus de reprezentanţii dinastiei Romanovilor cu marile puteri, a metodelor utilizate de statele imperiale, precum şi o istorie de frontieră care,

Dintre toate domeniile artelor, sculptura a fost genul cel mai puţin studiat şi promovat.

 Un dialog constructiv al istoricilor şi cercetătorilor din domenii conexe privind ororile comunismului a devenit posibil doar după destrămarea colosului numit Uniunea Sovietică.

Prin elaborarea unei bibliografii consacrate deportărilor, s-a urmărit o acţiune cu triplă semnificaţie: ştiinţifică, educaţională şi socioemoţională. S-a pornit de la premisa că, în perioada recentă, în mediul instituţional ştiinţific s-au editat mai multe lucrări referitoare la subiectul deportărilor sovietice.

La etapa actuală sunt publicate lucrări în care urmările actului anexionist de la 1812 în destinul populaţiei româneşti dintre Prut şi Nistru sunt cercetate multidimensional în baza materialelor documentare de arhivă referitoare la diferite domenii ale vieţii social-politice şi culturale din provincie. În contextul unor asemenea studii se înscrie şi monografia cercetătoarei Diana Eţco Şcoala teologică din Basarabia (1812–1917) publicarea căreia o susţinem în baza argumentelor ce urmează.

Volumul contribuie „la istoricul unui singur segment al domeniului heraldic din ţara noastră, cel al heraldicii teritoriale districtuale, trecând în revistă faptele şi evenimentele legate de introducerea şi afirmarea simbolurilor raionale” (p. 11).

Până în prezent, în colecţia „Biobibliografie” au fost editate 31 de lucrări [2]. Dintre acestea doar una, cea mai recentă, este consacrată unei doamne [3]. Este vorba de Svetlana Cojocaru, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2017) la specialitatea „Bazele teoretice ale informaticii”, personalitate care s-a afirmat acasă şi peste hotare pentru realizări remarcabile în domeniul interfeţelor inteligente.

Marca poştală, prin mesajul vizual şi grafic, extras din perimetrul artelor plastice, reprezintă un element al culturii. Mult timp acest domeniu a fost considerat artă minoră, de aceea, practic, a fost neglijat de cercetătorii ştiinţifici.

Recent, în istoriografia românească au fost elaborate şi editate mai multe lucrări din perimetrul imagologiei etnice. Aceste ediţii reflectă o gamă variată de subiecte: identitate, alteritate, topofobie, cosmogonie, spaţialitate, cultură, istorie, antropologie, mentalităţi etc.

În ideea dată, s-au întreprins căutări în arhive, în cataloagele expoziţionale, colecțiile muzeale și cele private, pentru a identifica creaţia artistului plastic Alexei Marco. Acesta, având o bogată experienţă și cunoștinţe fundamentale în arta prelucrării fildeșului
și a metalelor, desfășurând o fructuoasă activitate expoziţională în RSS Moldovenească și peste hotare, s-a aflat mult timp în anonimat, nefi ind cunoscut și apreciat în mediul artistic și cel științific.