Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Generaţii de oameni vor rămâne în memoria istorică nu prin ceea ce au construit, сi prin ceea ce au păstrat pentru urmaşi. Fiecare clădire – laică sau bisericească – din spațiul actual al Republicii Moldova îşi are destinul său, unele fiind identificate, din păcate, doar în baza surselor de arhivă sau a amintirilor localnicilor.

Neobosita cercetătoare Maria Cosniceanu ne oferă un nou volum, cel de-al treilea – Nume de familie (din perspectivă istorică). Prezenta lucrare constituie o continuare a volumelor cu acelaşi titlu apărute în 2004 şi 2010 şi este un prilej de bucurie pentru cercetători, o provocare pentru diletanţi, un canon pentru legislatori şi nu numai.

Momentele astrale ale poporului român merită aprecierea societăţii, iar elita intelectuală are menirea de a salvgarda şi cerceta în continuare eforturile unor generaţii de sacrificiu, cu precădere a celei din anul de graţie 1918.

Recenta monografie a doctorului în istorie, locotenent-colonelul (r) Anatol Leşcu, editată la prestigioasa Editură Militară din Bucureşti, reprezintă o abordare ştiinţifică complexă a situaţiei socio-militare din secolul al XIX-lea care a marcat profund Basarabia. Este o incursiune în istoria extensivă a Imperiul Rus, a relaţiilor statului condus de reprezentanţii dinastiei Romanovilor cu marile puteri, a metodelor utilizate de statele imperiale, precum şi o istorie de frontieră care,

Dintre toate domeniile artelor, sculptura a fost genul cel mai puţin studiat şi promovat.

 Un dialog constructiv al istoricilor şi cercetătorilor din domenii conexe privind ororile comunismului a devenit posibil doar după destrămarea colosului numit Uniunea Sovietică.

Prin elaborarea unei bibliografii consacrate deportărilor, s-a urmărit o acţiune cu triplă semnificaţie: ştiinţifică, educaţională şi socioemoţională. S-a pornit de la premisa că, în perioada recentă, în mediul instituţional ştiinţific s-au editat mai multe lucrări referitoare la subiectul deportărilor sovietice.

La etapa actuală sunt publicate lucrări în care urmările actului anexionist de la 1812 în destinul populaţiei româneşti dintre Prut şi Nistru sunt cercetate multidimensional în baza materialelor documentare de arhivă referitoare la diferite domenii ale vieţii social-politice şi culturale din provincie. În contextul unor asemenea studii se înscrie şi monografia cercetătoarei Diana Eţco Şcoala teologică din Basarabia (1812–1917) publicarea căreia o susţinem în baza argumentelor ce urmează.

Volumul contribuie „la istoricul unui singur segment al domeniului heraldic din ţara noastră, cel al heraldicii teritoriale districtuale, trecând în revistă faptele şi evenimentele legate de introducerea şi afirmarea simbolurilor raionale” (p. 11).

Până în prezent, în colecţia „Biobibliografie” au fost editate 31 de lucrări [2]. Dintre acestea doar una, cea mai recentă, este consacrată unei doamne [3]. Este vorba de Svetlana Cojocaru, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2017) la specialitatea „Bazele teoretice ale informaticii”, personalitate care s-a afirmat acasă şi peste hotare pentru realizări remarcabile în domeniul interfeţelor inteligente.