Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Utilizarea produselor forestiere nelemnoase (PFNL) este tot mai actuală datorită tendinţelor de valorificare integrată a resurselor forestiere.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o problemă de sănătate publică importantă, reprezentând cauza principală a invalidităţii şi a spitalizării prelungite a pacienţilor [1, p.189; 4, p. 12].

Currently an increasing number of consumers care about their health and want to buy natural and authentic food. Authenticity (originality) is an in herent constituent part of a food quality.

Deşi cătina albă are valoroase însuşiri agronomice, alimentare, terapeutice etc. [3,7], ea nu a avut o răspândire largă în lume, în primul rând, din cauza productivităţii mici a plantelor şi a prezenţei ghimpilor, care sunt un mare impediment la recoltarea manuală [4].  

The reformation of the household waste management sector in Ukraine is the logical step towards the adaptation of the Ukrainian legislation to the EU legislation in the field of waste and resources management.

Pentru a înţelege pe deplin cât de profund şi minuţios au lucrat structurile sovietice de „poliţie secretă” pentru modelarea destinelor ţărilor Europei de Est şi, implicit, al Republicii Moldova, va fi necesar să se mai scurgă ceva timp.

Istoria şi creaţia cultural-civilizatorie dau legitimitate, demnitate, sens, drepturi şi obligaţii comunităţii turco-tătare care s-a aşezat şi a convieţuit de secole, prin voia destinului istoric, în acest colţ de ţară românească, Dobrogea.

În casa lui Şmakov de pe str. Armenească, 30 (foto 1), în perioada 1906–1907 s-a aflat sediul redacţiei ziarului „Basarabia” (foto 2), primul ziar de limbă română din Basarabia, iniţiat şi organizat de către Constantin Stere, venit special cu această misiune la Chişinău.

Petru Ungurean s-a născut la 26 august 1894, în satul Boghiceni, plasa Bujor (azi, raionul Hânceşti), judeţul Chişinău, Gubernia Basarabia [1], într-o familie de moldoveni, după cum scrie însuşi savantul în autobiografia sa din 20 martie 1962.

Scopul articolului de faţă, care continuă ideile noastre expuse în ISTORIA UNUI ACT (Hotărârea Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr. 75 din 09.09.1994) [1], constă în a prezenta ocurenţele referitoare la adoptarea unui document de referinţă al Academiei de Ştiinţe a Moldovei – Declaraţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei din 28 februarie 1996 referitoare la limba română, care, la rândul ei, a venit să confirme un act anterior – Hotărârea Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr. 75 din 09.09.1994, emisă în momentul când în Constituţia ţării, publicată la 12.08.1994, în Monitorul Oficial Nr. 1, se enunţa articolul 13 cu arhicunoscutul şi controversatul alineat: (1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine.