Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Nr. 4 (31), 2013

In memoriam

Aportul academicianului Dimitrie Ursul la cercetarea istoriei filosofiei

Autor: Dr. hab., prof. univ. Gheorghe Bobână, Institutul de Istorie al AŞM
Cunoscut om de ştiinţă, experimentat organizator al activităţii ştiinţifice, academicianul Dimitrie Ursul s-a născut la 10 noiembrie 1913 într-o familie de ţărani din satul Piscul-Lung, regiunea Odessa. După absolvirea, în 1929, a Şcolii tehnice profesionale din Ananiev, lucrează aproape un deceniu, până în 1939, învăţător într-o şcoală rurală. Între anii 1939-1946 şi-a făcut serviciul militar, trecând prin vâltoarea şi pârjolul celui de al Doilea Război Mondial.

Istorie

1948 – anul imensei jertfe a Academiei Române

Autor: Acad. Păun Ion Otiman, Academia Română
Academia Română, forul suprem al ştiinţei şi culturii româneşti, „persoană morală şi independentă în lucrările sale de orice natură”, după cum se menţionează în legea din anul 1879 [1], avea să primească, în vara anului 1948, cea mai grea lovitură din istoria ei de peste opt decenii. Decapitarea şi epurarea masivă a acesteia n-au fost decât preludiul degradării intelectuale şi instituţionale, timp de patru decenii (1948–1989), până la limita dispariţiei şi al imensei sale jertfe umane şi materiale.

Impactul congresului al XXII-lea al PCUS asupra ştiinţei lingvistice şi literaturii din RSS Moldovenească

Autor: Dr. Gheorghe Cojocaru, Institutul de Istorie al AŞM
După Congresul al XXII-lea al PCUS (din 17-31 octombrie 1961), care a impulsionat demascarea şi condamnarea cultului personalităţii lui Stalin, în paginile revistei „Voprosî literaturî” (din l. rusă, „Problemele literaturii”) s-a derulat o discuţie amplă referitoare la „literatura moldovenească”. Dezbaterea fusese lansată de literatul Iu. Kojevnikov, care publica în Nr. 1 al revistei, din ianuarie 1962, articolul Să avem o atitudine grijulie faţă de moştenirea clasică.

Luca Arbore în misiuni diplomatice ale lui Ştefan cel Mare

Autor: Cercetător ştiinţifi c Valentina Eşanu, Institutul de Istorie al AŞM
În ultima perioadă de domnie a lui Ştefan cel Mare, împreună cu Duma pârcălab – vărul domnului, cu Ioan Tăutul logofăt, Petre Clanău, spătar, Muşat Onică fost părcălab de Hotin, Isac vistier ş.a. un rol deosebit de important l-a jucat Luca Arbore, portar de Suceava (? - 1523).

Arheologie

Investigaţii arheologice preventive la conacul Manuc Bey din Hânceşti

Autor: Dr. hab. Oleg Leviţki, Drd. Ion Ceban, Larisa Ciobanu
Actualmente, puţine localităţi din Republica Moldova au norocul oraşului Hânceşti de a deţine în patrimoniul său cultural monumente istorice de valoare naţională. În sectorul de vest al urbei se află Complexul istorico-arhitectural Conacul Manuc Bey.

Ştiinţe biologice

Cerbul în onomastica românească

Autor: Dr. hab. Anatol Eremia, Institutul de Filologie al AŞM
Cerbul este un animal ierbivor din familia cervidelor, reprezentant al copitatelor sălbatice, din care mai fac parte renul şi elanul. Denumirea lui ştiinţifică este Cervus elaphus.

Societatea cunoaşterii

Dramaturgia lui Ion Druţă şi impactul ei asupra genului dramatic

Autor: Membru correspondent, Nicolae Bileţchi
Ion Druţă, după cum rezultă din însemnările sale, debutează în dramaturgie cu piesa Casa mare în 1959. Dar, după cum ne mărturiseşte tot scriitorul în eseul La umbra cuvântului, drama era scrisă încă la 1956, ba chiar şi refuzată de a fi publicată de căt¬re revista „Nistru”. Nu aş intra în aceste amănunte, dacă evenimentul nu ar fi fost unul care va avea un destin aparte în evoluţia genului dramatic din literatura, cum o numeam pe atunci, „sovietică multinaţională”, şi dacă el nu ar fi avut o importanţă aparte pentru debutul în dramaturgie al scriitorului nostru.

Studiul artelor şi culturologie

Fenomenul Ion Druţă pe scena moldovenească

Autor: Dr. Elfrida Coroliov, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
Montarea, în 1962, pe scena Teatrului Moldovenesc Muzical-Dramatic „A. S. Puşkin” (actualmente Teatrul Naţional „M. Eminescu”) a spectacolului Casa mare în regia lui Victor Gherlac, a adus în arta teatrală a republicii un sufl u nou, neexplicat până la capăt.

Tudor Zbârnea: asumări întru afirmarea nivelului creator

Autor: Tudor Braga
Ascendenţa activităţii sale artistice, simultan cu cea de organizator al procesului creator în domeniul artelor plastice, permit calificarea lui Tudor Zbârnea, în temeiul indicilor calimetrici, drept un continuator merituos în raport cu precursorii de referinţă – creatori/organizatori ai fenomenului cultural din teritoriul actual al Republicii Moldova: August Baillayre, Vasile Cijevschi, Dimitrie Iov, Ion Jumati, Vladimir Ocuşco, Alexandru Plămădeală, Kir Rod-nin.

Patrimoniu cultural

Enciclopedia ca univers discursiv

Autor: Dr. Didina Ţăruş
0. Preliminarii. Enciclopedia Moldovei (EM) în 10 volume [3], concepută ca o lucrare ştiinţifică, urmează să se impună prin precizia, claritatea, accesibilitatea conţinutului, atât specialiştilor din diverse domenii, pentru o mai bună comunicare, în contextul deschiderii interdisciplinare, cât şi publicului larg care manifestă interes pentru un volum mereu în creştere de informaţii, într-o societate emergentă a cunoaşterii.
Ediţie întreagă e AICI