Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Cele şase volume ale memoriilor primului preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, intitulate sugestiv Labirintul Destinului, cuprind în total 4426 de pagini. La scrierea lor autorul a muncit în jur de zece ani, inclusiv în arhivele principalelor instituţii ale statului. Textul este însoţit de 516 fotografii, majoritatea constituind documente ale timpului care se referă la activitatea şi viaţa primului preşedinte al ţării.

Primul volum al documentelor de Elena şi Gheorghe Negru, cercetătorii ştiinţifici ai Institutului de Istorie al AŞM, constituie o contribuţie valoroasă la studierea complexă a istoriei recente şi „un pas important în direcţia eliberării de prejudecăţile şi reflexele trecutului”.

Deşi problema receptării moştenirii ştiinţifice şi cărturăreşti a lui Dimitrie Cantemir în cultura europeană se afl ă de mai multă vreme în atenţia cercetătorilor, înregistrându-se destule realizări în această privinţă, mai rămân totuşi în afara atenţiei anumite aspecte ale subiectului enunţat.
Nu mai puţin adevărat este faptul că în împrejurări cunoscute marea majoritate a scrierilor celebrului nostru înaintaş s-au pomenit în arhive, biblioteci şi colecţii din străinătate.

Recent la Editura „Bibliotheca” din Târgovişte, în Colecţia Critică şi istorie literară, a văzut lumina tiparului cartea Lingvistică şi civilizaţie, semnată de cunoscutul şi apreciatul lingvist român, doctorul habilitat în fi lologie Vasile Bahnaru.

Lucrarea Гагаузская народная волшебная сказка (Povestea fantastică populară găgăuză) (Санкт-Петербург: Издательство Русской христианской гуманитарной академии, 2013. 206 с.) de Vitalie Sîrf este un studiu monografic al unui compartiment important de creaţii folclorice în proză a găgăuzilor realizat în premieră în cadrul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM.

Sub egida Institutului Patrimoniului Cultural şi al Institutului de Chimie ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a apărut la Editura Etnologică lucrarea Cromatica tradiţională românească, cu subtitlul Terminologia, modalităţile de dobândire şi funcţionalitate a coloranţilor naturali în spaţiul carpatodanubiano-pontic, elaborată de cercetătorii ştiinţifici conferenţiari, Zina şi Valentin Şofransky, care de decenii îşi desfăşoară activitatea în instituţiile academice menţionate mai sus.

75 de ani din ziua naşterii coincid cu peste 50 ani de activitate prodigioasă ştiinţifi că şi organizatorică a eminentului savant Vasile Micu. S-a născut la 18 octombrie 1938 în satul Olişcani, raionul Şoldăneşti într-o familie de ţărani. Studiile primare şi medii incomplete le-a urmat la şcoala de 7 ani din satul natal, apoi la Şcoala Agricolă din Cucuruzeni (1952-1956), pe care o absolveşte cu menţiune. În toamna anului 1956 intră la Facultatea de Agronomie a Institutului Agricol din Chişinău (în prezent, Universitatea Agrară de Stat din Moldova).

Doctorul în ştiinţe politice Constantin Manolache, conferenţiar universitar, director al Institutului de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, s-a născut la 1 noiembrie 1953 în satul Hiliuţi, raionul Râşcani. În anul 1977 a absolvit Facultatea de Biologie şi Pedologie a Universităţii de Stat din Moldova.

Profesorul universitar Boris Chistruga, doctor habilitat în economie, s-a remarcat pe parcursul mai multor decenii printr-o bogată şi prestigioasă activitate didactică şi de cercetare ştiinţifi că în domeniile managementului, relaţiilor economice internaţionale, competitivităţii economice, problematicii tranziţiei la economia de piaţă în general şi a Republicii Moldova în particular, integrării postindustriale.