Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Pe parcursul desfășurării competiţiei respective s-a urmărit stimularea obţineri rezultatelor știinţifice recunoscute la nivel internaţional, susţinerea și dezvoltarea creativităţii știinţifi ce a cercetătorilor, promovarea tezelor de doctorat actuale, inovative și utile pentru societate.

La Chișinău, în data de 25 mai a. c., la Academia de Științe a Moldovei, a fost lansat proiectul prin care a fost creat Corpusul computațional de referință pentru limba română contemporană, denumit CoRoLa (COrpus of ROmanian LAnguage, http://corola.racai.ro/), realizat în perioada 2014–2017, proiect prioritar al Academiei Române.

De altfel, evenimentul reprezintă una dintre convocările periodice ale cercetătorilor din domeniul culturilor oleaginoase și proteice desfășurate cu susținerea asociației EUCARPIA – o organizație non-profit, cu sediul ofi cial în Wageningen (Olanda).

Academia de Științe a Moldovei, începând cu 1999, desfășoară o fructuoasă colaborare cu Federația Mondială a Savanților (FMS) din Geneva. În consecință, doctoranzii din Republica Moldova, împreună cu alți tineri cercetători din 110 țări, au acces, anual, la
bursele acestei prestigioase organizații internaționale în domeniul științei universale.

În contextul celebrării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, România, i-a acordat președintelui Academiei de Științe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca, titlul de Doctor Honoris Causa.

Permiteţi-mi, pentru început, să adresez conducerii Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, alese și respectuoase mulţumiri din partea Academiei Române şi al meu personal, pentru organizarea acestei emoţionante sesiuni comune, consacrată împlinirii unui veac de la actul Unirii Basarabiei cu România.

Pe 27 martie 1918 primul Parlament al Republicii Democratice Moldovenești independente – Sfatul Tarii – a votat Declarația de Unire a Basarabiei cu România. La temelia acestui moment au fost acțiunile viguroase ale sentimentului de patriotism al intelectualității basarabene.

Cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, Academia de Științe a Moldovei și Academia Română au organizat, la Chișinău, Sesiunea Științifică „Centenarul Unirii Basarabiei cu România”, proiect susținut de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Chișinău, și de Ambasada României în Republica Moldova.

Autorii au descoperit în arhive și dau publicității trei scrisori ale lui Ștefan Ciobanu, remarcabil reprezentant al mișcării naționale din Basarabia, pe când acesta studia la Universitatea din Kiev. Scrisorile erau adresate distinsului expert în slavistică și românistică, profesorului Alexandru Iaţimirschi.

Un secol în urmă, în ziua de 21 noiembrie 1917 (4 decembrie 1917 stil vechi), la Chișinău, își deschidea lucrările primul organism suprem legislativ și electiv al Basarabiei, care a fost, totodată, și una dintre primele instituții politice libere din acest ținut – Parlamentul numit „Sfatul Țării”.