Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Sectorul agroalimentar ocupă, tradiţional, un rol aparte în negocierea acordurilor preferenţiale de comerţ. Acest fapt se poate explica prin preocupările autorităţilor publice pentru securitatea alimentară a ţării, bunăstarea populaţiei în mediul rural şi, în special, în ţările dezvoltate, impactul pe care importul anumitor produse agroalimentare l-ar putea avea asupra securităţii consumatorilor.

Dinamismul dezvoltării sociale, intensificarea proceselor concurenţiale pe toate planurile, nevoia producerii unor mărfuri care ar face faţă atât pe piaţa naţională, cât şi pe cea internaţională, induc necesitatea cercetărilor în domeniul creşterii competitivităţii drept o sarcină primordială a politicilor economice contemporane, aceasta fiind o misiune importantă a civilizaţiei secolului al XXI-lea.

La iniţiativa Institutului Internaţional de Statistică şi a altor organizaţii internaţionale, 2013 a fost declarat Anul Statisticii. Peste 1700 de organizaţii din 116 ţări au susţinut această iniţiativă, exprimându-şi, astfel, recunoştinţa pentru contribuţia Ştiinţelor Statistice în toate domeniile de activitate.

Problema echilibrului bugetar a generat o serie de dezbateri ce apar periodic începând din a doua jumătate a secolului XX, când politica financiară a mai multor state a fost infl uenţată de conceptul keynesian (care susţinea că bilanţul dintre veniturile şi cheltuielile bugetare este mai  puţin important decât echilibrul macroeconomic, sugerând că în calitate de instrument-cheie într-o  recesiune poate servi politica fiscală).

Adept al doctrinei lui Adam Smith, Mihai Eminescu, aidoma poeţilor-economişti Byron şi Puşkin, care au scris şi ei pe teme economice, considera economia politică o ştiinţă a libertăţii economice. În cel mai important manuscris 2257 de economie politică – proiect al unui manual de economie politică, Eminescu avea să noteze că: Omul are atâta libertate şi egalitate pe câtă avere are. Conţinând idei complexe în materie de economie politică, textul respectiv examinează istoria economiei politice, obiectul şi metodologia ei de analiză.

Necesitatea revelării conţinutului noţiunii de competitivitate drept categorie economică constitutivă a elementului respectiv este una a priori importantă, cel puţin prin prisma celor mai noi tendinţe de penetrare a pieţelor emergente, dar şi de poziţionare strategică a companiilor.

1. Fizica teoretică şi evoluţia ştiinţei economice
Se spune că în prezent în lume sunt mai mulţi cercetători ştiinţifici decât au fost în toată istoria omenirii de până acum. În viitor însă s-ar putea să fie şi mai mulţi, deoarece ştiinţa evoluează aproape în progresie geometrică, o nouă descoperire declanşând imediat un val de reevaluări şi cercetări în celelalte domenii ale ştiinţei.

Dacă managementul se realizează prin exercitarea funcţiilor de planificare, organizare, conducere (antrenare la acţiune) şi control, o afirmaţie precum că „planificarea este funcţia de bază a managementului” poate să pară o exagerare; s-ar putea ca impresia aceasta să fie creată de forma de exprimare. Şi totuşi, dacă planificarea este catalogată ca fiind „cheia de boltă” (J. Ivancevich) sau „funcţia fundamentală” (H.

Economia mondială este profund marcată de fenomenul internaţionalizării afacerilor, creşterii interdependenţei economice între state, integrării economice la nivel regional, european şi chiar mondial. La fel, creşte rolul pe care îl au organizaţiile financiare internaţionale – Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Organizaţia Mondială a Comerţului etc.

Reformele realizate în sfera ocrotirii sănătăţii (implementarea standardelor de tratament, trecerea la volumul garantat de asistenţă medicală gratuită, controlul cheltuielilor), au făcut posibil ca unele ţări să stabilizeze pentru câţiva ani cheltuielile pentru sectorul respectiv.