Concurența puternică, gama largă de produse de pe piață și reînnoirea constantă a nomenclatorului acestora face ca întreprinderea să se confrunte cu întrebarea: în ce măsură va accepta clientul produsele lansate, care sunt condițiile prealabile pentru cererea de produse?
Este larg acceptat faptul că economiile occidentale se bazează din ce în ce mai mult pe cunoaștere, informație și comunicare (mai degrabă decât pe forță fizică), fapt ce s-a soldat cu inventarea termenului de „economie a cunoașterii”.
Antreprenoriatul este un domeniu complex, a cărui cercetare a constituit de-a lungul mai multor decenii o preocupare constantă, generând o multitudine de teorii cu privire la conceptele, factorii ce influențează antreprenoriatul și indicatorii statistici pentru măsurarea activității antreprenoriale.
În contextul în care activitatea economică a unei întreprinderi are implicații atât locale, cât și internaționale, fiecare element care denotă prezența acesteia pe piață trebuie valorificat la capacitate maximă.
În ultimele decenii în lume au fost înregistrate un șir de focare de boli infecțioase, cum ar fi: sindromul respirator acut sever (SARS), Ebola, febra Zika, gripa aviară (H5N1), gripa porcină A (H1N1), sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) etc.
Redimensionarea controlului intern în Republica Moldova prin prisma guvernanței corporative și a contabilității se referă, preponderent, la necesitatea dezvoltării principiului transparenței informaționale.
În ultimele decenii omenirea a înregistrat o creștere și o dezvoltare fără precedent. Conform prognozelor internaționale, în anul 2050 populația lumii va ajunge la 9,2 miliarde de oameni [1], iar Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură
(FAO) declară că fermierii trebuie să producă cu 70 % mai mult pentru a satisface cererea crescândă de produse agricole ale populației.