Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

– Domnule Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova,
Doamnelor şi domnilor membri ai Academiei,
Doamnelor şi domnilor invitaţi!
Este o mare onoare pentru mine astăzi să mă aflu în faţa dumneavoastră şi darurile suplimentare cu care m-aţi copleşit îmi sporesc emoţia.
Îmi face plăcere să evoc rolul Academiei în promovarea culturii şi ştiinţei noastre, în strângerea relaţiilor spirituale între toţi românii, oriunde ar fi ei.

În ziua de 5 decembrie 2013, preşedintele Senatului României, Crin Antonescu, a fost oaspetele Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Evenimentul a făcut parte din vizita ofi cială pe care înaltul demnitar român a întreprins-o la Chişinău în zilele de
4-5 decembrie 2013, la invitaţia preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman.

– Dle Preşedinte al Academiei, doamnelor şi domnilor academicieni, Excelenţa Voastră dle Ambasador, doamnelor şi domnilor!
Coroana Română este continuatoarea lungului şir de voievozi şi domni care au îndrumat viaţa şi destinul acestor meleaguri. Casa Regală, care împlineşte peste trei ani un secol şi jumătate de existenţă, nu a fost niciodată cu adevărat o instituţie politică, ci mereu, în toate vremurile, o instituţie istorică şi o instituţie a identităţii naţionale.

- Distinşi membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei!
Onorată asistenţă!
Cu sentimente de o profundă trăire sufletească salutăm prezenţa Alteţei Sale Regale Margareta, Principesa Moştenitoare a României, Custode al Coroanei României, Alteţei Sale Regale Radu, Principe al României şi Excelenţei Sale Marius Lazurca, ambasadorul României în Republica Moldova.

Academia de Ştiinţe a Moldovei a găzduit, în zilele de 13-16 septembrie 2013, Simpozionul internaţional Humboldt Kolleg: Societatea bazată pe cunoaştere: influenţa reciprocă şi interferenţa dintre ştiinţă şi societate.

Participanţii la cel de-al doilea Congres Mondial al Eminescologilor, care şi-a desfăşurat lucrările la Chişinău în zilele de 3-5 septembrie 2013 sub egida Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Centrului Academic Internaţional „Mihai Eminescu” şi Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău au luat în dezbatere modalităţile în care este promovată opera şi personalitatea lui Eminescu în diferite arealuri culturale (prin traduceri, studii, cursuri universitare, prelegeri, prezentări în marile dicţionare lexico

„A-l cunoaşte mai bine pe Eminescu noi înşine şi a-l face mai bine cunoscut întregii lumi”, acest îndemn al marelui cărturar Constantin Noica, cel care l-a definit pe poet ca „omul deplin al culturii româneşti”, a constituit şi imperativul numărul unu al celei de-a doua ediţii a Congresului Mondial al Eminescologilor care s-a desfăşurat la Chişinău în

Astăzi e Ziua Limbii Române. Pentru mine limba română este o muzică. Se spune că poeţii sunt fericiţi când le vine muza. Cu siguranţă – cuvântul muzică provine de la cuvântul muză (nu insist să fiţi de acord cu mine!). Când citim poeziile lui Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija sau Octavian Goga, nu numai auzim, ci şi simţim deosebita lor muzicalitate.

La 31 august 2013, de Sărbătoarea Naţională a Limbii, în cadrul unei reuniuni solemne, distinsului tenor Mihail Muntean i-au fost oferite însemnele de Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. La festivitate au participat membrii AŞM, membrii Asambleei, parlamentari, miniştri, reprezentanţi ai corpului diplomatic, cercetători, oameni de cultură şi artă.