Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Sezonul exportului de fructe şi legume din Moldova a început. Producătorii autohtoni au şansa de a alege noi pieţe de desfacere cu reguli stabile, norme de calitate accesibile, cerințe puţin mai neobişnuite însă uşor aplicabile. Standardul
Global G.A.P. este calea spre noi pieţe şi comerţ stabil.

Însuşi genericul acestei conferinţe dovedeşte faptul că despre problema nominalizată s-a vorbit de multe ori şi că ea continue să rămână pe agenda zilei. Aceasta, probabil, deoarece obiectivul calităţii nici pe departe n-a fost atins, deşi avem unele realizări.

Siguranţa şi calitatea produselor alimentare constituie un obiectiv strategic pentru Republica Moldova, care decurge din nevoia de asigurare a populaţiei cu alimente ce ar satisface cerinţele crescânde ale consumatorului.

Calitatea produselor agroalimentare are o importanţă hotărâtoare nu numai în alimentaţia populaţiei, determinând valoarea nutritivă, gradul de digestie şi modul de acţiune asupra organismului uman, dar şi orientează activităţile comerciale ale ţărilor exportatoare.

Calitatea produselor pomicole a devenit un subiect de dezbatere publică mai cu seamă după ce Federaţia Rusă a interzis importul de fructe din Republica Moldova. În urma acestui fapt, producătorii de fructe se văd nevoiţi să caute noi pieţe de desfacere.

Calitatea produselor agroalimentare autohtone a constituit subiectul dezbaterilor ştiinţifice în cadrul Simpozionului organizat sub egida Academiei de Ştiinţe a Moldovei în ziua de 1 august 2014, la care au participat atât cercetători, cât şi reprezentanţi ai ministerelor, agenţiilor de profil, producătorilor agricoli, dar şi alte persoane interesate de subiectul anunţat.

Utilizarea, bazată pe cercetare, a resurselor genetice constituie fundamentul dezvoltării agriculturii prin introducerea de noi surse, evaluarea lor, crearea de noi soiuri de plante, rase de animale. Acest lucru a devenit cu adevărat posibil în sec. XX, elocvente fiind rezultatele „revoluţiei verzi” iniţiate la începutul anilor 1950.

Anual cartoful este cultivat în Republica Moldova pe o suprafaţă de 25-28 mii ha. În anul 2013 cartoful a fost sădit pe o suprafaţă totală de 23,8 mii ha. Recolta culeasă a constituit 320-330 mii tone, media pe ţară atingând 13 tone la un hectar.

Realizările recente ale biotehnologiei au generat noi direcţii în cercetare şi dezvoltare în domeniile viticultură (uvologie) şi vinificaţie (oenologie). Producerea materialului săditor viticol de categorii biologice înalte a fost realizată cu succes în baza unor biotehnologii avansate.

Nucile sunt o sursă bogată de substanţe biologic active, cunoscute de sute de ani datorită proprietăţilor lor profilactice în prevenirea bolilor cardiovasculare, aterosclerozei, cancerului şi bolilor digestive. Acestea conţin proteine (10-15%), lipide (60-70%), dintre care până la 70% acizi graşi polinesaturaţi (AGP), fibre alimentare (2-5%), vitamine şi minerale (1-2%) [1].