Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Operele plasticianului Ion Bolocan în mare parte reflectă opțiunile stilistice ale unei noi generații de sculptori care au debutat și s-au afirmat în arta plastică din Republica Moldova pe parcursul ultimei decade a secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea.

În 2010, la Sankt Petersburg s-a stins din viaţă Ilie Bogdesco, personalitate notorie a graficii de carte de la noi, unicul artist plastic moldovean membru titular al Academiei de Arte din fosta URSS, caligraf genial şi autor al ilustraţiilor realizate pentru circa 100 de cărţi, devenite clasice şi cunoscute în arta europeană.

Recitind romanul lui Liviu Rebreanu Pădurea spânzuraţilor şi revăzând (a câtă oară!) filmul omonim al lui Liviu Ciulei (1965), am constatat o dată în plus uimitoarea actualitate a mesajului amândurora, dar şi forţa de sintetizare artistică de un randament unic. Iată de ce, dacă m-ar întreba cineva ce operă cinematografică caracterizează exhaustiv structura psihică şi spirituală a neamului, aş indica, fără un dram de ezitare, filmul Pădurea spânzuraţilor.

Activând pe parcursul a mai mult de trei decenii ca scenograf, Petru Balan s-a afirmat în cultura contemporană din Republica Moldova drept un plastician de înaltă ţinută profesionistă.

Sacramentala întrebare „a fost ori nu a fost” o cinematografie naţională cu o pronunţată tentă originală, devenind tot mai actuală în ultimele decenii, nu a avut cum să nu devină o piatră de încercare şi pentru autorii acestui studiu, învinuiţi de crearea unei Atlantide cinematografice – rod al visărilor romantice.

În anii 1980, publicasem în săptămânalul Literatura şi Arta primul articol despre creaţia pictorului Vasile Naşcu. Odată cu trecerea timpului am simţit nevoia de a reveni la tema respectivă.

Problema structurilor de feronerie din centrul istoric al orașului Chișinău a intrat recent în atenția cercetătorilor din domeniul artelor vizuale.

1. Introducere. Arta azi sau sfârşitul unui discurs consensual
Mutațiile intervenite de curând în lumea artelor sunt din ce în ce mai dificil de sesizat şi de înțeles: numeroase semne de întrebare apar referitor la o bună parte dintre creațiile artistice care nu mai corespund artei în formula sa clasică (adică una clară, comprehensibilă şi recognoscibilă).

Comemorăm în acest an un centenar de la naşterea Tamarei Ciobanu (1914-1990), exponentă de vază a culturii din Republica Moldova, Artistă a Poporului, mesager al valorilor noastre spirituale pe toate meridianele lumii, talentat profesor universitar, preşedintă a Societăţii Muzical-Corale din RSSM, membră a Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova, organizator şi animator al vieţii culturale, promotoare şi îndrumătoare a tinerelor talente, decorată cu numeroase distincţii guvernamentale, prima interpretă profesionistă a cântecului popular în perioada

Pentru mai multe generaţii de iubitori ai artei din Republica Moldova, Mihail Petric (07.03.1923 – 15.06.2005) va rămâne cel mai reprezentativ maestru al peisajului lirico-panoramic basarabean. Pânzele Dimineaţa în Moldova (1957) şi Drum în codri (1959) au devenit demult antologice.