Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Narcisismul teatrului sau oglindirea acestuia în propria imagine este o temă infinită şi plină de reverberaţii: teatrul în teatru, actorul şi masca, actorul şi personajul etc.

Interesul şi pasiunea pentru cultura tradiţională au avut un loc aparte în familia Dicescu, acestea fiind cultivate, prin grija părinţilor, încă din copilărie, iar apoi, graţie mentorilor în jurul cărora s-au format şi al căror model l-au urmat.

În zilele noastre, arta plastică evoluează în contextul postmodernismului, care nu este un curent artistic în înţelegere tradiţională.

La sf. sec. al XVIII-lea şi în sec. al XIX-lea în Imperiul Rus în instruirea tinerei generaţii în calitate de material didactic, pe lângă manuale şi hărţi, se utilizau diferite gravuri, precum cea a lui I. Terebenev [1], jocuri tematice, precum cele geografice ale lui I. Cernov [2] şi istorico-geografice ale lui I. Gurianov [3], dar şi cărţi de joc, precum cele ale lui K. Şelihov [4].

Istoria apariţiei unei aşezări pe hărţile geografice denotă importanţa acesteia în dezvoltarea zonei.

Artist plastic din Basarabia şi nume de referinţă în arta naţională, un simbol al epocii, eminent critic de artă şi înzestrat pedagog, cu un sublim talent nativ faţetat prin studiile de specialitate la Bucureşti, Moscova, Sankt Petersburg şi Chişinău, Ada Zevin ocupă un loc special în evoluţia artelor plastice din Republica Moldova, exprimându-şi discret aspiraţia de a-şi păstra libertatea de creaţie şi gândirea progresistă, în pofida mediului social, politic şi ideologic ostil.

Arhitectura perioadei postbelice se caracterizează prin consolidarea monopolului Partidului Comunist asupra dezvoltării politice, social-economice şi spirituale a republicii.

Autorul evidenţiază predilecţia poetului și cineastului Anatol Codru faţă de personalităţile importante din domeniul artei și culturii naţionale și, în mod special, faţă de înaintașii trecutului nostru.

Termenul de muzeologie, privit atât în sens larg, cât și restrâns, cunoaște patru accepțiuni care plasează acest domeniu în sfera etimologicului, ca studiu al muzeului, ca studiu al relației specifi ce dintre om și realitate, precum și ca tendință de aplicare la tot ce se învecinează cu muzeul, reprezentând în același timp și metateoria funcționării acestor instituții.

De-a lungul timpului, covoarele tradiționale au fost marcate de fenomenul dinamismului cultural, exprimat prin procese de continuitate, discontinuitate, acomodare sau revitalizare. Demersul propus are drept scop relevarea impactului dinamismului cultural asupra evoluției în timp a tradiției covoarelor.