Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Istoria apariţiei unei aşezări pe hărţile geografice denotă importanţa acesteia în dezvoltarea zonei.

Artist plastic din Basarabia şi nume de referinţă în arta naţională, un simbol al epocii, eminent critic de artă şi înzestrat pedagog, cu un sublim talent nativ faţetat prin studiile de specialitate la Bucureşti, Moscova, Sankt Petersburg şi Chişinău, Ada Zevin ocupă un loc special în evoluţia artelor plastice din Republica Moldova, exprimându-şi discret aspiraţia de a-şi păstra libertatea de creaţie şi gândirea progresistă, în pofida mediului social, politic şi ideologic ostil.

Arhitectura perioadei postbelice se caracterizează prin consolidarea monopolului Partidului Comunist asupra dezvoltării politice, social-economice şi spirituale a republicii.

Autorul evidenţiază predilecţia poetului și cineastului Anatol Codru faţă de personalităţile importante din domeniul artei și culturii naţionale și, în mod special, faţă de înaintașii trecutului nostru.

Termenul de muzeologie, privit atât în sens larg, cât și restrâns, cunoaște patru accepțiuni care plasează acest domeniu în sfera etimologicului, ca studiu al muzeului, ca studiu al relației specifi ce dintre om și realitate, precum și ca tendință de aplicare la tot ce se învecinează cu muzeul, reprezentând în același timp și metateoria funcționării acestor instituții.

De-a lungul timpului, covoarele tradiționale au fost marcate de fenomenul dinamismului cultural, exprimat prin procese de continuitate, discontinuitate, acomodare sau revitalizare. Demersul propus are drept scop relevarea impactului dinamismului cultural asupra evoluției în timp a tradiției covoarelor.

Studiul de față este o primă contribuție la analiza fenomenului nunții tradiționale românești în contextul transformărilor dramatice de la mijlocul secolului XX, în mod prioritar caracteristic comunităților de basarabeni deportați de către regimul totalitar comunist din RSS Moldovenească și impuși, între anii 1941–1956, să se afle în regiunile de est ale Uniunii Sovietice.

În istoria culturii muzicale din Republica Moldova perioada interbelică (1918–1940) rămâne a fi până astăzi în mare parte o terra incognita. Ea a fost studiată chiar mai puțin decât etapele anterioare.

Patrimoniul etnografic, parte componentă a patrimoniului cultural, concentrează în structura și consistența sa elementele, formele și fenomenele de cultură și civilizație populară sau de cultură materială și spirituală create, moștenite, trăite și transmise între și de către generații purtătoare de patrimoniu.

La 6 decembrie 2017, „Practicile culturale asociate zilei de 1 martie” (prescurtat, Mărțișorul) au fost incluse de UNESCO, la solicitarea Bulgariei, Macedoniei, Republicii Moldova și României în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității