Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Articolul de faţă nu este un produs „de birou”, el este rezultatul colaborării „pe viu” între autor şi protagonist pe axa „muzicolog-compozitor” sub formă de multiple întâlniri şi discuţii („conferinţe în doi”, cum le numim noi) pe diverse probleme ale muzicii.

Artist plastic din a treia generaţie de creatori din perioada postbelică a sec. XX, netributar presiunilor ideologice ale Războiului Rece, care s-a integrat în procesul artistic mondial prin activitatea şi opera ce a configurat-o. Se realizează în pictura de şevalet, sculptură, grafică, obiect şi asamblaj. Este participant permanent la expoziţii de artă desfăşurate în Republica Moldova, Federaţia Rusă, precum şi la manifestări internaţionale.

Nu s-a conştientizat la timpul cuvenit, dar nici nu a fost niciodată semnalat impactul primordial al mesajelor operelor esinesciene, precum şi al inovaţiilor sale genuistice şi stilistice asupra ultimei perioade a existenţei filmului moldovenesc.

Veaceslav Nicolaevici Axionov1 (1900-1992) a fost unul dintre reprezentanţii culturii artistice din prima jumătate a sec. XX, a cărui creaţie a jucat un rol considerabil în evoluţia artei teatrale din Republica Moldova şi din celelalte republici ale fostei URSS.

Creaţia artistică a stat la baza fondării mai multor Academii de Ştiinţe şi Arte din Europa. Urbanistica, „cartea de vizită” a epocii, depăşeşte cadrul temporal al acesteia, fiind un mediator între trecut, prezent şi viitor.

Născută în prima zi de primăvară, la 1 martie, Eudochia Zavtur pare să fie marcată plenar în creaţia sa de esenţe înnoitoare.
Va manifesta încă din copilărie o precoce atracţie pentru pictură, ceea ce îi va determina profesia, aceea de artist plastic. Urmează cursurile Colegiului de Arte Plastice „Ilia Repin” din Chişinău în perioada anilor 1969-1972, ca în anul 1973 s-o localizăm studentă a Academiei de Arte Plastice din Kiev, a cărei cursuri le absolveşte în anul 1979.

De regulă, se face o distincţie, adesea accentuată, între aceste două manifestări ale spiritului uman: ştiinţa şi arta. În cazul de faţă – cercetarea ştiinţifică şi arta muzicii. Dar, probabil, ne dăm seama cu toţii (dacă pătrundem, desigur, cu adevărat în esenţa lucrurilor) că această delimitare poartă, în fond, un caracter convenţional şi relativ. Dacă e să mergem până la capăt,
vedem că ştiinţa şi muzica îşi dau mâna, până la urmă, ele fac corp comun.

Pictorul, scenograful, desenatorul şi – într-un sens mai larg – omul de cultură Iurie Matei aparţine generaţiei de artişti plastici basarabeni formaţi la finele anilor optzeci – începutul anilor nouăzeci. El a ales o cale de afirmare în artă prin mijloacele oferite de cercetarea aprofundată a particularităţilor figurative ale realităţii.

Promotoare a tapiseriei profesioniste în Republica Moldova, Maria Saca-Răcilă reprezintă o personalitate artistică remarcabilă, care a valorificat tradiţiile textile populare printr-un limbaj plastic de o stilistică nouă, secundată de semantica artei textile moderne.

Sunt bine cunoscute timpurile când bisericile şi mănăstirile din fosta RSS Moldovenească erau închise, iar patrimoniul lor confiscat sau distrus, incintele fiind transformate în depozite de cereale, săli sportive sau spitale specializate. Pe atunci nici nu putea fi vorba să publici ceva cu referinţă la arta medievală – despre arhitectură sau icoane. Motivul era simplu – cenzura. În acea vreme nicio publicaţie nu ar fi acceptat în paginile sale asemenea articole.