Încă din antichitate, popoarele din estul continentului asiatic îşi decorau pânzele vestimentare prin metoda de pictare numită „batik”, cu rol de protecţie sau, mai târziu, pentru a desemna clasa socială.
Lică Sainciuc este cunoscut publicului larg şi celui avizat ca artist plastic de succes, pictor de carte, designer, cercetătorul arhitecturii urbanistice, care a adus o contribuţie deosebită în dezvoltarea culturii în republică.
Plonjând mereu în necunoscut şi inefabil, respingând până la refuz valorile sapienţiale, cultura începutului de mileniu III pare simptomatică timpurilor pe care le trăim sau, mai bine zis, care ne trăiesc prin subjugare, ele, timpurile bicisnice, pe noi.
Trăim într-o societatea care se află mereu în schimbare, o lume care trebuie regândită în funcție de provocările globale, politice, economice, sociale și, de ce nu, culturale.
Plastician de înaltă cultură, Vladimir Palamarciuc timp de patru decenii își atinge aspirațiile conceptuale și estetice în opere originale realizate în acuarelă, pastel, pictură în ulei sau în acril.
Referințele organologice în teritoriul dintre Carpați și Dunăre parvin din cele mai străvechi vremuri și apar odată cu instrumentele muzicale propriu-zise.
În dezvoltarea Teatrului Liric, în 1919, s-a implicat scriitorul originar din Basarabia Leonid Dobronravov (Leon Donici-Dobronravov), venit de la Petrograd pentru a desfășura o vastă activitate în calitate de regizor, actor, cântăreț și pianist.
Laureat al Diplomei de Onoare Hans Christian Andersen (1974), Spiridon Vangheli este unicul scriitor basarabean nominalizat pentru întreaga sa operă la Medalia Hans Christian Andersen (1998), cel mai prestigios premiu internaţional în domeniul literaturii pentru copii, numit şi „Premiul Nobel cel mic” [57, p. 46].