Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

În România Mare, hrana și femeia erau sinonime, în spiritul vechilor credințe care vedeau în farfurie un obiect „născut” din mare, purtând însemnele materne [1, p.134], sau în pământul furnizor de alimente – o uriașă făptură numită “Mama-Glie” [2, p. 421].

Muzeul, privit ca o media în care actul comunicaţional se desfăşoară în cadrul informal al spaţiilor discursive retorice, ludice sau performante, constituie o alternativă viabilă de petrecere a timpului liber atât în solitudine, cât şi în cuplu, cu familia sau cu prietenii. Aici vizitatorul învaţă, descoperă, se amuză, se relaxează, comunică, se împlineşte în plan personal, trăind o experienţă unică, rezultată din interacţiunea dintre contextul personal, contextul social şi contextul fizic.

Încă din antichitate, popoarele din estul continentului asiatic îşi decorau pânzele vestimentare prin metoda de pictare numită „batik”, cu rol de protecţie sau, mai târziu, pentru a desemna clasa socială.

Lică Sainciuc este cunoscut publicului larg şi celui avizat ca artist plastic de succes, pictor de carte, designer, cercetătorul arhitecturii urbanistice, care a adus o contribuţie deosebită în dezvoltarea culturii în republică.

Plonjând mereu în necunoscut şi inefabil, respingând până la refuz valorile sapienţiale, cultura începutului de mileniu III pare simptomatică timpurilor pe care le trăim sau, mai bine zis, care ne trăiesc prin subjugare, ele, timpurile bicisnice, pe noi.

Trăim într-o societatea care se află mereu în schimbare, o lume care trebuie regândită în funcție de provocările globale, politice, economice, sociale și, de ce nu, culturale.

Plastician de înaltă cultură, Vladimir Palamarciuc timp de patru decenii își atinge aspirațiile conceptuale și estetice în opere originale realizate în acuarelă, pastel, pictură în ulei sau în acril.

Cuvântul este verbalizarea a ceea ce trăim, ce avem în interiorul nostru, pentru că el exprimă stări, sentimente, emoții.

Referințele organologice în teritoriul dintre Carpați și Dunăre parvin din cele mai străvechi vremuri și apar odată cu instrumentele muzicale propriu-zise.

În dezvoltarea Teatrului Liric, în 1919, s-a implicat scriitorul originar din Basarabia Leonid Dobronravov (Leon Donici-Dobronravov), venit de la Petrograd pentru a desfășura o vastă activitate în calitate de regizor, actor, cântăreț și pianist.