Trăim într-o societatea care se află mereu în schimbare, o lume care trebuie regândită în funcție de provocările globale, politice, economice, sociale și, de ce nu, culturale.
Plastician de înaltă cultură, Vladimir Palamarciuc timp de patru decenii își atinge aspirațiile conceptuale și estetice în opere originale realizate în acuarelă, pastel, pictură în ulei sau în acril.
Referințele organologice în teritoriul dintre Carpați și Dunăre parvin din cele mai străvechi vremuri și apar odată cu instrumentele muzicale propriu-zise.
În dezvoltarea Teatrului Liric, în 1919, s-a implicat scriitorul originar din Basarabia Leonid Dobronravov (Leon Donici-Dobronravov), venit de la Petrograd pentru a desfășura o vastă activitate în calitate de regizor, actor, cântăreț și pianist.
Laureat al Diplomei de Onoare Hans Christian Andersen (1974), Spiridon Vangheli este unicul scriitor basarabean nominalizat pentru întreaga sa operă la Medalia Hans Christian Andersen (1998), cel mai prestigios premiu internaţional în domeniul literaturii pentru copii, numit şi „Premiul Nobel cel mic” [57, p. 46].
La o distanță de 100 de ani de la nașterea lui Mihail Grecu putem realiza mai complex și profund amploarea acestei personalități mult prea distincte și polivalente. Printre artiștii moldoveni importanți ai secolului al XX-lea, maestrul se remarca atât prin setea inepuizabilă de cunoaștere, talentul remarcabil, forța darului spiritual-filosofic, cât și prin poziția sa morală de luptător pentru libertatea dezvoltării artistice.
La memorarea celor 80 de ani de la naşterea efervescentului temperament artistic care a fost Emil Loteanu în ambele sfere de o rezonanţă majoră – literatura şi arta cinematografică, constatăm cu stupoare condiţia dezolantă a cineastului şi poetului în paroxismul oximoronic al unui cunoscut necunoscut.
În societate în general și în mediul științific în special este pe larg răspândită opinia privind declinul continuu al creației populare. Potrivit acesteia, după câteva secole de dezvoltare plenară, arta tradițională își limitează treptat arealul în societate pe parcursul secolului al XX-lea, ca să ajungă în secolul XXI-lea la rolul de cenușăreasă a societății de consum dominată de producția industrială de masă.