Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

La sfârşitul anilor ’20 ai secolului trecut Paul Henry a observat „bulversarea ordinii scenelor” în ilustrarea părţii a doua a ciclului Acatistului Buneivestiri de la biserica Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul din satul Arbore. Acest fenomen părea pe atunci cu totul unic, datorat unui „capriciu inexplicabil” al autorului frescelor.

După importanţă şi contribuţia sa în artele plastice basarabene, francezul Auguste Baillayre (1879-1961) este o personalitate ieşită din comun. Soarta i-a hărăzit să se întâlnească, la Sankt Petersburg, cu viitoarea sa soţie – Lidia, fiica nobilului Ioanichie Arionescu, pe care, îndrăgind-o, în 1917 a şi însoţit-o la Chişinău.

„Sculptorul fără casă” (Sculptor without a home) – astfel şi-a întitulat articolul despre Moissey Kogan, publicat în „Jong Holland”, cunoscutul istoric de artă olandez Ype Koopmans¹. Marele sculptor Moissey Kogan nici pe departe nu a fost primul basarabean, recunoscut drept sculptor german, olandez sau francez, reprezentant al unei alte culturi, decât cea de origine.

Lumea este semănată în dezordine cu forme ordonate.
Paul Valéry

Eleonora Romanescu, născută în satul Leuşeni, Orhei şi-a făcut studiile la Şcoala de arte plastice “I.E.Repin” din Chişinău în atelierele lui Rodion Gabricov şi Rostislav Ocuşco, profi tând de o benefi că înrâurire a acestora (1949–1953). După absolvire lucrează în calitate de profesoară de desen la Şcoala Pedagogică din Orhei (1953-1959).

Să ne întrebăm: ce înseamnă acest cuvânt – „teatru”, cu care ne-am obişnuit atât de mult, încât îl folosim la tot pasul, fără a mai pătrunde sensul lui profund? După dicţionar, „teatrul” este arta spectacolului scenic, reprezentare dramatică, literatură dramatică. În esenţa ei, sper să ne convingem, este poate cea mai miraculoasă artă, creată de geniul omenesc.

Imnul, Drapelul, Stema, Sigiliul şi Moneda naţională sunt însemnele simbolice distinctive şi atributele indispensabile ale suveranităţii şi independenţei statale şi sunt ocrotite prin lege, aşa cum prevede Constituţia Republicii Moldova: Titlul I, art. 12, alineatele (1) şi (5).

Un “Catehism“ al postmodernismului privind artele vizuale încă nu există şi aspectele acestuia ca fenomen artistic încă nu constituie un obiect al istoriei artelor plastice. Chiar în studiul „Istoria picturii secolului XX” care aparţine unuia dintre specialiştii de prestigiu al artei contemporane Horst Richter, mai stă indicat (ed. 1993) că definiţia „postmodernismului” ca un curent al picturii şi artelor plastice nu este încă clarificată.

Среди обширной молдавской эминесчианы, включающей около 300 самых разнообразных произведений более 60 авторов, имя Евгения Доги стоит особняком.

Dotat cu un gust artistic rafi nat, cu un simţ înnăscut al armoniei, o cunoaştere perfectă a gândirii muzicale, posesor al unei culturi şi inteligenţe rarisime, academicianul, compozitorul Eugen Doga de-a lungul anilor a reuşit să creeze un şir de opere de valoare, care s-au impus nu numai în plan naţional, ci şi în Universalitate, ducând faima Moldovei şi valorile ei autentice pe toate meridianele lumii.