Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Portret

Dr. hab. Grigore Friptuleac la 70 de ani

Autor: Academician Ion Ababii, rectorul USMF „Nicolae Testemiţanu”; Acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM
(n. la 6 iunie 1943 în com. Scumpia, r-nul Făleşti).
Medic, domeniul de cercetare: igiena. Dr. hab. în medicină (2001), prof. univ. (2004).

Membrul corespondent al AŞM Teodor Şişianu la 80 de ani

Autor: Acad. Ion Bostan, rectorul Universităţii Tehnice din Moldova; Acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreşedinte al AŞM; Dr. Vasile Tronciu, secretar ştiinţific al Secţiei ştiinţe inginereşti şi tehnologice a AŞM
(n. 11 iunie 1933, s. Ţiganca, în prezent, r-nul Cantemir)
Fizician, domeniul ştiinţific: fizica semiconductorilor şi a dielectricilor, ficroelectronica, dispozitive semiconductoare şi microelectronice, nanotehnologii, senzori. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1978), profesor universitar (1980). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1995).

Membrul de Onoare al AŞM, Victor Gaţac la 80 de ani

Autor: Doctor habilitat, profesor universitar Nicolae Băieşu
Folclorist, domeniul ştiinţific: epica populară, textologia folclorului.
Doctor habilitat în filologie (1976), profesor universitar (1989).
Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse (2000). Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2000).

Membrul corespondent al AŞM Ion Hăbăşescu la 75 de ani

Autor: Acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM; Acad. Boris Gaina, academician-coordonator al Secţiei Ştiinţe agricole al AŞM
(n. la 1 iunie 1938, în s.Sofia, azi r-nul Drochia)
Inginer, domeniul ştiinţifi c: mecanizarea agriculturii. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1989). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1995).

Academicianul Diomid Gherman la 85 de ani

Autor: Acad. Stanislav Groppa, academician coordonator al Secţiei Ştiinţe medicale, AŞM; Acad. Gheorghe Ţîbîrnă
Studiază la şcoala primară din satul natal şi-şi continuă studiile la Liceul Comercial din Bălţi, apoi la şcoala nr. 1 din acelaşi oraş, pe care a absolvit-o în 1946. Este student la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău (1946-1951).

Dr. hab. Alexandru Dascaliuc la 70 de ani

Autor: Acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM; Dr. hab. Leonid Voloşciuc, secretar ştiinţific al Secţiei Ştiinţe naturale şi exacte, AŞM
După absolvirea Universităţii de Stat din Cernăuţi (1961-1969), urmează doctorantura în Secţia de Biofizică şi Radiobiologie a Institutului de Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a RSSU, Kiev (1969-1972), fi ind printre primii care au pus
bazele cercetărilor în domeniul radiobiologiei (Kiev, 1969). Activează ca cercetător ştiinţific superior, cercetător ştiinţific coordonator (1972-1986), şef al Laboratorului de Inginerie Genetică al Institutului de Fiziologie a Plantelor şi Genetică al Academiei de Ştiinţe a RSSU, Kiev (1986-1991).

Maestrul hibridării distante

Autor: Academician Boris Gaina, dr. Alexandru Teleuţă, Academician Valeriu Cotea, M.cor. al Academiei silvice române Gică Grădinariu, dr. Eugeniu Alexandrov
Iniţial, Ştefan Topală studiază la Colegiul Agricol din Cucuruzenii de Sus, r. Orhei. După o mică practică agricolă în raionul Enbekşi-kazah, regiunea Alma-Ata, devine student, iar în anul 1964 absolveşte Facultatea de agronomie a Institutului Agricol
din or. Chişinău.

Modelatorul echilibrului financiar

Autor: Dr. hab. Alexandru Stratan
Profesorul cercetător Gheorghe Iliadi, doctor habilitat în economie, trage la carul ştiinţei economice de circa 45 de ani, afirmându-se ca un specialist notoriu în domeniu.

Măsura valorii ştiinţifice

Autor: Dr. hab. Vitalie Nastas, UTM
A făcut studii la Facultatea de Radiotehnică a Universităţii de Telecomunicaţii şi Informatică din or. Novosibirsk, Rusia (1953-1958). A activat la o instituţie de proiectări de destinaţie specială din or. Omsk, Rusia (1958-1961) şi la Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Construcţiei şi Proiectării Aparatajului Electric din Chişinău (1961-1968).

Filologul generator de idei

Autor: Dr. Dumitru Apetri, Institutul de Filologie, AŞM
Prima pasiune, pe care actualul septuagenar, cercetătorul ştiinţific principal, doctorul habilitat în filologie Anatol Gavrilov a simţit-o încă din anii fragezi, a fost beletristica, a doua – scrierile ştiinţifice. Literatura artistică îl desfăta, înnobila, cea teoretică îl ajuta să pătrundă tainele şi specificul cuvântului măiestrit.