Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Studiul genezei şi evoluţiei ecologiei ca ştiinţă (Dediu 2007, 2009, 2010, 2011, 2012), ne demonstrează o contribuţie esenţială a naturaliştilor români la afirmarea acestei discipline. Drept exemplu poate fi menţionat aportul celebrului biolog Grigore Antipa (1892, 1895, 1910, 1933, 1935, 1940 etc.), unul dintre primii şi cei mai prolifici ucenici ai fondatorului ecologiei E. Haeckel (1866).

Identifi carea agenţilor patogeni în maladiile infecţioase la sfârşitul secolului al XIX-lea a stimulat căutarea de remedii pentru prevenire şi tratament. Însă combaterea cu succes a acestora a devenit posibilă doar odată cu descoperirea şi utilizarea antibioticelor o jumătate de secol mai târziu. Această realizare ştiinţifică, în paralel cu vaccinarea, se constituie într-un moment revoluţionar în medicină, deoarece a permis diminuarea semnificativă a morbidităţii şi letalităţii în urma bolilor infecţioase.

O treime din populaţia planetei este infectată cu Mycobacterium tuberculosis, agentul cauzator al tuberculozei (TBC). Tuberculoza, o boală veche, continuă să rămână prima în topul infecţiilor bacteriene provocatoare de decese.

Seleniul este unul din microelementele indispensabile pentru organismul uman şi animal. Component esenţial al selenocompuşilor celulari – selenoenzime şi selenoproteine, seleniul joacă un rol important în menţinerea integrităţii membranelor celulare, protejând lipidele, lipoproteinele şi ADN-ul contra stresului oxidativ.

În Republica Moldova, securitatea ecologică, ca manifestare a stării mediului ambiant în care totalitatea cauzelor şi consecinţelor naturale şi antropogene exclud sau reduc la minimum schimbările ce provoacă degradarea mediului şi impactul negativ asupra sănătăţii populaţiei, reprezintă un element important al securităţii naţionale.

Cerbul este un animal ierbivor din familia cervidelor, reprezentant al copitatelor sălbatice, din care mai fac parte renul şi elanul. Denumirea lui ştiinţifică este Cervus elaphus.

Din cele mai vechi timpuri, omul a folosit natura fie în viaţa sa cotidiană pentru rezolvarea problemelor nutriţionale, fie pentru a combate sau preîntâmpina un şir de maladii. Cele mai importante realizări în acest sens sunt legate de plante (infuzii, decocturi, tincturi, extracte).

Componenţii chimici ai mediului înconjurător prezintă un interes aparte pentru ecologia modernă.
Această preocupare are o istorie de peste 200 de ani, când unul din fondatorii chimiei ca ştiinţă, Antoine Laurent Lavoisier (1743 - 1794), a prezentat în 1792 Academiei Franceze raportul ştiinţific „Circuitul elementelor [chimice] pe suprafaţa Pământului”.

Istoria microscopiei holografice a început în 1948, când Dennis Gabor a propus o metodă de a evita aberaţia sferică şi a îmbunătăţi calitatea imaginii în microscopia electronică pentru a economisi lentilele din sistemul experimental. Holografia digitală evită prelucrarea chimică şi alte proceduri atribuite holografi ei clasice şi permite post-procesarea digitală a hologramei înregistrate.

La etapa actuală a dezvoltării societăţii umane, ecologia reprezintă filozofia mileniului trei. Studiul biodiversităţii – ca element-cheie al ecologiei, este una dintre căile prioritare de cercetare, care are drept scop soluţionarea problemelor ce ţin de securitatea statului şi a patrimoniului uman.