Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Componenţii chimici ai mediului înconjurător prezintă un interes aparte pentru ecologia modernă.
Această preocupare are o istorie de peste 200 de ani, când unul din fondatorii chimiei ca ştiinţă, Antoine Laurent Lavoisier (1743 - 1794), a prezentat în 1792 Academiei Franceze raportul ştiinţific „Circuitul elementelor [chimice] pe suprafaţa Pământului”.

Istoria microscopiei holografice a început în 1948, când Dennis Gabor a propus o metodă de a evita aberaţia sferică şi a îmbunătăţi calitatea imaginii în microscopia electronică pentru a economisi lentilele din sistemul experimental. Holografia digitală evită prelucrarea chimică şi alte proceduri atribuite holografi ei clasice şi permite post-procesarea digitală a hologramei înregistrate.

La etapa actuală a dezvoltării societăţii umane, ecologia reprezintă filozofia mileniului trei. Studiul biodiversităţii – ca element-cheie al ecologiei, este una dintre căile prioritare de cercetare, care are drept scop soluţionarea problemelor ce ţin de securitatea statului şi a patrimoniului uman.

Destinul m-a aşezat în cea mai distinsă instituţie de cercetare a Moldovei – Academia de Ştiinţe. Aici am studiat citologia, citogenetica în doctorantură şi am devenit doctor în biologie. Tot destinul mi-a deschis un nou domeniu de cercetare – genetica şi ameliorarea plantelor aromatice şi medicinale, un domeniu fascinant, plin de magie, de farmec.

Securitatea alimentară reprezintă obiectivul primordial al fiecărui stat, al întregii comunităţi umane. Pentru a percepe imperativul axiomatic al acestui deziderat trebuie să-l trecem prin prisma unor anumite axiome, principii şi legi.

Bioinformatica reprezintă o ramură recentă a biologiei, cu o evoluţie rapidă, care se bazează pe aplicarea tehnologiilor informaţionale în studiul diferitor probleme fundamentale şi aplicative ale ştiinţelor naturii prin valorificarea şi analiza cantitativă şi calitativă a realizărilor ştiinţifice ce ţin de macromolecule biologice – ADN, ARN şi proteine.

Omenirea a însuşit că pădurile asigură numeroase beneficii. Pe lângă adevărul incontestabil că masivele silvice adăpostesc peste jumătate din speciile care populează Terra, ele reprezintă o stavilă eficientă în calea încălzirii globale şi mijloc de optimizare a condiţiilor climatice, rămânând sursă de produse lemnoase, de hrană şi apă şi aducând avantaje incomensurabile estetice, spirituale şi de agrement pentru oameni.

Formarea combinaţiilor coordinative este un proces însoţit de o perturbare a structurii electronice atât a ionului generator de compus coordinativ, cât şi a agentului de coordinare numit ligand. În urma contopirii acestor doi sau a mai multor protagonişti, rezultă un nou sistem electronic comun, cu proprietăţi inedite.

Introducere. Creşterea competitivităţii şi eficienţei, precum şi sporirea impactului cercetărilor asupra societăţii, reprezintă una dintre cele mai importante şi actuale preocupări, ba mai mult – o prioritate strategică a ştiinţei moderne. Acest obiectiv poate fi realizat prin implementarea investigaţiilor complexe, bazate pe asocierea cercetărilor fundamentale cu cele aplicative.

Tuberculoza reprezintă o maladie infecţioasă provocată de Mycobacterium tuberculosis. De obicei, maladia afectează plămânii, dar poate afecta şi alte părţi ale corpului (creier, oase, rinichi ş.a). După estimările OMS, tuberculoza se înscrie în topul celor mai dezastruoase boli împreună cu malaria şi HIV, infecţii noi apărând cu o rată de 1 per secundă, astfel înregistrându-se anual 8-9 milioane de noi cazuri de îmbolnăvire. Potrivit aceloraşi estimări, tuberculoza aduce pe an circa 1,5 milioane de morţi.