Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

O contribuţie esenţială la cunoaşterea comportamentului organismelor vii în natură, la geneza şi evoluţia ecologiei ca ştiinţă sinbiologică au adus savanţii naturalişti români pe care, cu siguranţă, îi putem considera precursorii ştiinţei ecologice naţionale. Dar, probabil că primii care au scris despre natura spaţiului geografic românesc au fost câţiva gânditori naturalişti şi istorici greci.

Deşi degradarea mediului ambiant şi poluarea intensivă a acestuia, potrivit opiniei publice, în mare parte este provocată de industria chimică şi se asociază cu ştiinţa numită chimie, totuşi anume chimiştii, mai ales in ultimii 30 de ani, propun modalităţi şi procedee pentru soluţionarea complexă a problemelor naturii înconjurătoare, pentru ameliorarea şi prevenirea vicierii habitatului şi a condiţiilor de trai, inclusiv a aerului, solului, apei.

Deşi degradarea mediului ambiant şi poluarea intensivă a acestuia, potrivit opiniei publice, în mare parte este provocată de industria chimică şi se asociază cu ştiinţa numită chimie, totuşi anume chimiştii, mai ales in ultimii 30 de ani, propun modalităţi şi procedee pentru soluţionarea complexă a problemelor naturii înconjurătoare, pentru ameliorarea şi prevenirea vicierii habitatului şi a condiţiilor de trai, inclusiv a aerului, solului, apei.

1. Prefaţă
Enzimele lipolitice joacă un rol important în metabolismul lipidic al prokaryotelor şi eukaryotelor. Aceste enzime contribuie la transferul lipidelor de la un organism la altul, de la plante la animale, iar de la animalele inferioare la cele ierarhic situate
mai superior.

Floarea-soarelui este considerată una dintre cele mai profitabile culturi de câmp. Având un spectru larg de utilizare, ea nu numai că reprezintă o soluţie în aprovizionarea cu ulei vegetal, ci şi aduce o mare contribuţie la creşterea producţiei de albumine, a produselor organice şi minerale.

În unul din numerele anterioare ale revistei Akademos (nr.3 (18), 2010) prezentasem o sinteză a principalelor rezultate ale investigaţiei sociologice „Reforma în sfera ştiinţei şi inovării”, realizată de Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al Academiei de Ştiinţe.

Anul 2011 a fost declarat de Organizaţia Naţiunilor Unite, la iniţiativa IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) susţinută de UNESCO, drept Anul International al Chimiei. Acesta este un bun prilej de a arunca o privire asupra imaginii de ansamblu a chimiei ca ştiintă, la inceputul secolului 21 şi asupra tendinţelor actuale şi de perspectivă. Titlul articolului de faţă sugerează că în ultimul timp chimia nu s-a dezvoltat doar printr-un process evolutiv ci s-a produs o adevarată revolutie, din care au rezultat concepte şi paradigme noi.

Declarând 2011 Anul Internaţional al Chimiei, ONU urmăreşte să aducă în atenţia lumii marile realizări ale chimiei şi contribuţia acestora la prosperarea societăţii umane. Prin intermediul acestui articol, noi ne propunem să punem în evidenţă cele mai importante succese ale chimiei autohtone şi rolul pe care îl joacă aceasta în viaţa cotidiană.