Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Ştiinţe biologice

Când şi cum, un soi de viţă-de vie „perfect”?! Dezvoltarea viţei de vie (Vitis l.) prin prisma hibridării distante

Autor: Dr., conf. cerc. Eugeniu Alexandrov, Grădina Botanică (Institut) a AŞM
Datorită proprietăţilor produselor vitivinicole, apreciate mult şi utilizate în diverse ramuri ale economiei în toate timpurile, viţa de vie a fost supusă de foarte mult timp şi într-o măsură aproape incredibilă – ameliorării, astfel încât în zilele noastre au ajuns să existe în lume aproape 12 000 de soiuri şi varietăţi.

An analysis of modern works of deciphering Vitis Vinifera l. Grape Genome

Autor: S. Topala, C. Dadu, National Institute for Winegrowing and Winemaking of Moldova; Daniela Ivasisin, Botanical Garden at the Academy of Sciences of Moldova
In recent years, scientists from Germany, France, Austria, the USA, Italy, India, the PRC, the Russian Federation, Australia, Turkey, Croatia, Hungary, Japan, and Chile have been conducting intensive research on deciphering the grape genome.

Consumul combustibilului tradiţional şi pericolul apariţiei „efectului de sera“

Autor: Membru corespondent al AŞM, Evgheni Lvovschi
În cele ce urmează vom aborda o problemă de o importanţă covârşitoare pentru civilizaţie şi anume: încălzirea globală.

Starea actuală a fluviului Nistru

Autor: Dr. hab., prof. univ. Elena Zubcov, Institutul de Zoologie, AŞM
Nistrul este unul dintre fl uviile mari ale Europei, îşi ia începutul în partea de nord-vest a Carpaţilor Răsăriteni, pe panta muntelui Rozlici.

Aspecte genetico-populaţionale ale ameliorării pădurilor de stejar

Autor: Dr. hab. Petru Cuza, Institutul de Ecologie şi Geografie, AŞM
Din cele mai vechi timpuri, pădurea a jucat un rol important în viaţa omului, servindu-i drept sursă de hrană şi asigurându-i adăpost în perioadele vitrege de luptă cu triburile barbare. În trecut şi chiar până nu demult, omul adesea nu înţelegea că pădurea este un furnizor indispensabil de materii prime regenerabile care trebuie utilizate într-o manieră durabilă.

Cercetări ecologice la Institutul unificat de cercetări nucleare din Dubna

Autor: Inga Zinicovscaia, Institutul de Chimie al AŞM, Institutul Unifi cat de Cercetări Nucleare, Dubna, Federaţia Rusă
Problemele de mediu, inclusiv încălzirea globală, poluarea apei, aerului, solului sunt subiecte majore de discuţie atât la nivel global, cât şi local, activitatea antropogenă fiind principala sursă de contaminare a mediului ambiant cu metale grele.

Contribuţia naturaliştilor româneşti la dezvoltarea ecologiei

Autor: Memb. cor. al AŞM Ion Dediu, director onorific viager al Institutului de Ecologie şi Geografie
O contribuţie esenţială la cunoaşterea comportamentului organismelor vii în natură, la geneza şi evoluţia ecologiei ca ştiinţă sinbiologică au adus savanţii naturalişti români pe care, cu siguranţă, îi putem considera precursorii ştiinţei ecologice naţionale. Dar, probabil că primii care au scris despre natura spaţiului geografic românesc au fost câţiva gânditori naturalişti şi istorici greci.

Conferintele internationale în materie de chimie ecologica identifica solutii pentru problemele mediului

Autor: Dr., conf. univ. Viorica Gladchi, dr. Lidia Rromanciuc
Deşi degradarea mediului ambiant şi poluarea intensivă a acestuia, potrivit opiniei publice, în mare parte este provocată de industria chimică şi se asociază cu ştiinţa numită chimie, totuşi anume chimiştii, mai ales in ultimii 30 de ani, propun modalităţi şi procedee pentru soluţionarea complexă a problemelor naturii înconjurătoare, pentru ameliorarea şi prevenirea vicierii habitatului şi a condiţiilor de trai, inclusiv a aerului, solului, apei.

Conferinţele internaţionale în materie de chimie ecologică identifică soluţii pentru problemele mediului

Autor: Dr., conf. univ. Viorica Gladchi, dr. Lidia Romanciuc
Deşi degradarea mediului ambiant şi poluarea intensivă a acestuia, potrivit opiniei publice, în mare parte este provocată de industria chimică şi se asociază cu ştiinţa numită chimie, totuşi anume chimiştii, mai ales in ultimii 30 de ani, propun modalităţi şi procedee pentru soluţionarea complexă a problemelor naturii înconjurătoare, pentru ameliorarea şi prevenirea vicierii habitatului şi a condiţiilor de trai, inclusiv a aerului, solului, apei.

Biosinteza enzimelor lipolitice de către pseudomonas CNM-PSB, microflora satelit a Dunaliella salina

Autor: Dr., conf. univ. Victor Croitoru, Acad. Valeriu Rudic
1. Prefaţă
Enzimele lipolitice joacă un rol important în metabolismul lipidic al prokaryotelor şi eukaryotelor. Aceste enzime contribuie la transferul lipidelor de la un organism la altul, de la plante la animale, iar de la animalele inferioare la cele ierarhic situate
mai superior.