În procesul de analiză a operei lui Mihai Eminescu, exegeţii operei acestuia au formulat idei şi opinii dintre cele mai variate şi chiar controversate.
Autor: dr., conf.univ. G. Anițoi în dialog cu dr. hab., prof.univ. A. Gavrilov
Interesul pentru fenomenul literar și pentru investigația teoretică nu au apărut concomitent. Interesul pentru prima a apărut cu mult înainte și se datorează mamei care, fiind învățătoare de clasele primare, îmi citea înainte de culcare mici istorii.
Cu acest roman Ion Druță, de fapt, repunea în drepturile sale legitime, firești, genul epic, reinstaura construcția dorică în literatura
basarabeană, viața intimă a personajelor fiind elementul său constructiv de bază.
Lucrările etnografice și folcloristice scrise de Al. Mateevici pentru publicațiile „Basarabia”, anii: 1906, 1907, „Kișinevskie eparhialinîie vedomosti”, anii: 1911, 1913, 1915 conțin materiale din părțile Căușenilor. Autorul cercetează sărbătorile de calendar și de familie. Obiceiurile și creațiile folclorice de la Anul nou, ce le însoțesc, le motivează prin plugărit, care „a fost întotdeauna cea mai de căpetenie îndeletnicire a țăranului”.
Ca „știință a povestirii”, naratologia studiază povestea, modul de a povesti o istorie, o întâmplare, o suită de întâmplări și istorii, un destin, în cele din urmă.
Autor: drd., magistru în psihologie, cercet. șt. Miroslava Metleaeva
Traducerea e un proces „post-factum”, un proces de transpunere a unui text literar original într-un spațiu cultural-informațional străin și în haina altei limbi.
Întrebarea-cheie, care trebuie să ne-o punem astăzi cu o putere imperativă, este cum se prezintă societatea românească şi noi, românii (din ţară şi din afara ei), în ceasul istoric de faţă.