Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Se pare că, de la o vreme încoace, Academia de Științe a Moldovei se află într-un ritm alert de preparative febrile pentru a celebra 70 de ani de la constituirea ei.

Se împlinesc 100 de ani de la nașterea Magdei Isanos, talentata poetă care și-a început cariera literară în Bararabia interbelică. Mulți ani la rând, s-a spus despre ea că este cea mai profundă poetă a literaturii române.

Cartea religioasă a fost întotdeauna unul dintre pilonii de bază ai culturii oricărui popor, prin ea au căpătat valoare și perenitate limba, spiritualitatea, frumosul și adevărul. Secole de-a rândul anume cartea religioasă a pătruns în mase și a coagulat societatea.

Cercetătorul urmărește îndeaproape realizarea de către prozatori a unor sondaje psihologice apreciabile, apelând la tehnici narative impresionante, care le ajută să promoveze mesaje artistice valoroase.

Motivaţia în lingvistică are la bază conceptul universal conform căruia varietăţile materiei, stările şi schimbările în natură şi societate sunt efecte ale unor anumite cauze precedente.

Aflam cu stupoare acum câțiva ani că Doina lui Ion Druță a fost scrisă în 1968, adică odată cu Viața și moartea nefericitului Filimon.

Paul Goma este unul dintre cei mai prolifici scriitori ai literaturii române. Opera sa vastă şi complexă cuprinde cărţi de diferite genuri: roman, eseu, jurnal, memorialistică, dicţionar, publicistică, documente etc.

Adunarea, publicarea şi cercetarea unităţilor frazeologice regionale din stânga Prutului, ca, de altfel, şi din alte zone ale spaţiului românesc, au o importanţă deosebită pentru lingvistica românească şi pentru cercetarea evoluţiei limbii române.

În romanul lui Albert Camus Ciuma, care aidoma Rinocerilor lui Eugen Ionesco poate fi citit și ca o parabolă a resurecției totalitare, naratorul remarcă la un moment dat: „se poate spune că această invazie brutală a bolii a avut ca prim efect obligația pentru concetățenii noștri de a se comporta ca și cum n-ar fi avut sentimente personale.”

Șaizecismul, cred, este mai mult decât un curent generaționist. E un fenomen. Unul remarcabil pentru întreaga cultură românească din Basarabia, pentru toate artele, inclusiv pentru literatură, jurnalistică, știință, învățământ.