Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Interesul pentru fenomenul literar și pentru investigația teoretică nu au apărut concomitent. Interesul pentru prima a apărut cu mult înainte și se datorează mamei care, fiind învățătoare de clasele primare, îmi citea înainte de culcare mici istorii.

Dintre scriitorii care au debutat în anii șaptezeci ai secolului trecut, Vasile Romanciuc este cel care are o relație deosebită cu tăcerea.

Sunt analizate în plan comparativ raportul dintre personaj și autor, carnavalizarea amintirilor din copilăriei în romanul Din calidor de Paul Goma.

Cu acest roman Ion Druță, de fapt, repunea în drepturile sale legitime, firești, genul epic, reinstaura construcția dorică în literatura
basarabeană, viața intimă a personajelor fiind elementul său constructiv de bază.

Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din lume, al doilea din Europa, alături de Volga, și al 29-lea de pe glob.

Lucrările etnografice și folcloristice scrise de Al. Mateevici pentru publicațiile „Basarabia”, anii: 1906, 1907, „Kișinevskie eparhialinîie vedomosti”, anii: 1911, 1913, 1915 conțin materiale din părțile Căușenilor. Autorul cercetează sărbătorile de calendar și de familie. Obiceiurile și creațiile folclorice de la Anul nou, ce le însoțesc, le motivează prin plugărit, care „a fost întotdeauna cea mai de căpetenie îndeletnicire a țăranului”.

Ca „știință a povestirii”, naratologia studiază povestea, modul de a povesti o istorie, o întâmplare, o suită de întâmplări și istorii, un destin, în cele din urmă.

Traducerea e un proces „post-factum”, un proces de transpunere a unui text literar original într-un spațiu cultural-informațional străin și în haina altei limbi.

Întrebarea-cheie, care trebuie să ne-o punem astăzi cu o putere imperativă, este cum se prezintă societatea românească şi noi, românii (din ţară şi din afara ei), în ceasul istoric de faţă.

Articolul de față examinează starea de fapt a unor arhetipuri identificate în povestea Ivan Turbincă, dar și raportarea personajului la răul arhetipal. Confruntarea lui Ivan Turbincă cu acest arhetip al răului presupune totodată și un model ontologic de luptă a omului cu răul, asemeni prototipului mitic identificat în textul scriptural.