Akademos - Revista de Stiinta, Inovare, Cultura si Arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Filologie

Bibliografia folclorului românesc din Basarabia (Proiect de valoare aplicativă)

Autor: Dr. Tudor Colac, Institutul de Filologie al AȘM
În Republica Moldova au fost întreprinse acţiuni separate de elaborare a unor bibliografii ale folclorului din partea unor cercetători în domeniu: Nicolae Băieşu Folclor moldovenesc.Descarcă

Leonida Lari, vocea imnică a poeziei

Autor: Dr. hab. Timofei Roşca, Institutul de Filologie
Mistuită lăuntric de focul căutărilor şi al cunoaşterii, dar niciodată secătuită, L. Lari (la 26 octombrie a. c. ar fi împlinit 65 de ani) cum, de regulă, se întâmplă la veritabilele firi vizionare, nu putea să nu intervină asupra propriului cuget de creaţie, adică să cunoască lecţia „învăţării de a muri” în cântec.
Descarcă

Hidronimia bazinului hidrografic al Prutului. Afluenţii de stânga râului

Autor: Dr. hab. Anatol Eremia, Institutul de Filologie
Republica Moldova dispune de un sistem hidrog­rafic bogat şi variat, cuprinzând o mare diversitate de entităţi hidrografice majore şi minore: fluvii, râuri, râuleţe, pâraie, lacuri, bălţi, iezere, heleşteie, iazuri. În spaţiul geografic pruto-nistrean, în urma cercetărilor de teren şi a surselor cartografice, au fost înregistrate peste 10 000 de unităţi hidrografice.
Descarcă

Romanele poetului

Autor: Dr. hab. Ion Ciocanu, Institutul de Filologie al AŞM
Din moştenirea literară lăsată de Dumitru Matcovschi fac parte şi romanele Duda (1973), Bătuta (1975), Toamna porumbeilor albi (1975), Focul din vatră (1982) şi Piesă pentru un teatru provincial (1984). O primă caracteristică a prozei sale rezidă
în filonul poetic al acesteia, adevăr pus în valoare de Andrei Hropotinschi în studiul O modalitate de oglindire – confesiunea lirică, inserat în volumul său Revelaţia slovei artistice din 1979.
Descarcă

Barocul cantemirian şi barocul postmodernist

Autor: Acad. Mihai Cimpoi, Institutul de Filologie al AŞM
Conjugarea esenţială a Asiei şi Europei se face prin intermediul barocului, manifestat în Antichitatea europeană cu dimensiunile lui asiatice. Specificul baroc al Orientului îi prilejuia lui Leo Frobenius o comparaţie cu specificul clasic al Africii.
Descarcă

Un roman incitant: „Noaptea Sfântului Andrei” de Ion Vicol

Autor: Dr. hab. Ion Ciocanu, Institutul de Filologie al AŞM
Apărut în 2006 în editura chişinăuiană „Orfeu”, romanul Noaptea Sfântului Andrei de Ion Vicol a fost mediatizat foarte sumar şi neconcludent. În orice caz, în Republica Moldova el nu s-a învrednicit de cel puţin o cronică a vreunui cercetător literar serios.
Descarcă

Studiu comparativ al sinonimelor frazeologice adverbiale

Autor: Lector univ. Ana Birtalan, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti, dr. hab. Gheorghe Colţun, Universitatea de Stat din Moldova
Acest articol îşi propune o analiză contrastiv-tipologică a sinonimelor frazeologice din limbile română şi engleză.
Metoda contrastiv-comparativă de cercetare a unor limbi reprezintă un fel de „via regia” a lingvisticii moderne, pornindu-se de la premisa că pentru a ajunge la generalizări teoretice, limbile existente trebuie comparate între ele.
Descarcă

Funcţionalitatea didascaliilor în discursul dramatic al lui Ion Druţă

Autor: Dr., conf. univ. Ana Ghilaş, USM
Opera artistică a lui Ion Druţă a însemnat dintotdeauna întoarcerea la izvoarele spiritualităţii etnice, fiind „o expresie a rezistenţei spirituale şi morale în faţa a tot ce subminează naţionalul, umanul, sacrul”, dar şi o deschidere spre noi paradigme literar-dramatice în perioada anilor ’60-’80 ai secolului XX.
Descarcă

Începuturile poeziei noastre

Autor: Membru corespondent al AŞM Nicolae Dabija
De unde începe poezia română?
A fost arta versificaţiei o preocupare constantă şi pentru cărturarii noştri?
Care sunt anii ei de naştere? Este literatura română cu adevărat una care s-a manifestat târziu?
Are ea capodopere egale în timp cu cele ale altor popoare?
Descarcă

Noimele fiinţei de a fi în timp

Autor: Membru corespondent al AŞM, Ion Hadârcă
Într-un memorabil catren predestinat „Rugăciunii”, unul dintre fondatorii poeziei române moderne, clasicul Grigore Alexandrescu, rosteşte un verdict genial, exprimând o meditaţie profundă, care sugerează spaţiul autentic al Poeziei, defi nit în simbioza dintre simţire şi gândire:
Natura p-a mea frunte a-ntipărit gândirea.
A cugeta mari fapte este povara mea:
Cel ce numai în sine şi-a mărginit gândirea
E nevrednic de ea!
Descarcă