Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Filologie

Marii clasici ai literaturii române în spaţiul est-slav. Hermeneutica receptării: 1950–2019

Autor: Dr. Dumitru Apetri
În ultimele șapte decenii interacțiunile literare româno – est-slave au cunoscut un avânt simțitor. În centrul atenţiei literaţilor ruşi şi, într-o măsură mai moderată, a celor ucraineni s-a aflat opera marilor clasici ai literaturii române: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale şi Ioan Slavici.

Elemente de construcţie a personajelor druţiene: identitate etnică şi esenţă umană

Autor: Dr. Magdalena RUSNAC-FRĂSINEANU
În contextul literaturii ideologizante din anii postbelici, proza şi dramaturgia lui Ion Druţă dau dovadă de mai multe semne de vitalitate: conflicte interiorizate, tipare şi lumi individualizate, viziune poetică asupra lumii. Conştient de deficienţele literaturii din acea perioadă, autorul încearcă, pe cât e posibil, să evite „fabricarea” personajelor literare unilaterale, plate, care acționează previzibil şi se exprimă într-un „limbaj de lemn”.

Liviu Damian: cercurile verbului

Autor: Dr. hab. Alexandru Burlacu
Până la Sunt verb, un volum emblematic nu numai pentru scrisul său, ci şi pentru poezia din Basarabia, Liviu Damian semnează Darul fecioarei (1963) şi Ursitoarele (1965). (...)

Basarabia în GULAG: memoria tragică a istoriei contemporane

Autor: Drd. Cristina Antoni
Actualitatea perpetuă a temei. Geneza unui text popular e complicat de localizat în timp şi spaţiu. (...)

„Colindatul în ceată bărbătească“ în studiile etnologului Nicolae Băieşu

Autor: Dr. Mariana Cocieru
Elementul patrimoniului cultural imaterial Colindatul în ceată bărbătească reprezintă şi actualmente un subiect de investigaţie generos şi incitant, fiind abordat de numeroşi cercetători consacraţi, atât din ţară, cât şi din afara ei. (...)

Tehnici şi strategii de traducere în versiunile româneşti ale romanului „Maestrul şi Margareta“ de Mihail Bulgakov

Autor: Dr. hab., prof. univ. Inga Druţă
În evaluarea traducerilor literare, se invocă frecvent fidelitatea ca un criteriu esenţial de calitate. (...)

Actele de vorbire directive: forţa ilocuţionară şi mărcile lor de codificare în limba română

Autor: Dr. Elena Constantinovici
Actele directive (cunoscute şi sub denumirea de acte exercitive sau acte de control) figurează în lista tuturor clasificărilor existente. (...)

Mircea Platon şi rolul elitelor în structurarea personalităţii naţionale

Autor: Dr. hab. Andrei Ţurcanu
În plină postmodernitate relativistă şi destructurantă faţă de tot ce ţine de conceptul de naţiune, Mircea Platon insistă să rămână un împătimit al ideilor ordonatoare de rosturi naţionale. (...)

Opera lui I. L. Caragiale în arealul cultural est-slav: interpretări critice

Autor: Doctor în filologie Dumitru Apetri
Procesul de receptare a operei caragialiene în arealul cultural est-slav, care s-a produs prin traduceri artistice şi interpretări critice, a demarat în anii ’50 ai secolului trecut, mai exact în 1951, cu un an până la împlinirea unui centenar de la naşterea scriitorului. E vorba despre volumul Izbrannye proizvedenija (Opere alese), care conţine capodopera dramaturgică O scrisoare pierdută, 11 foiletoane, câteva povestiri şi articole [1].

Anatol Ciocanu, „Amantul a cinci maşini de scris”

Autor: Dr. hab. prof. univ. Alexandru Burlacu
Poetul care „încheie plutonul generaţiei şaizeciste” este Anatol Ciocanu, considerat „un scriitor <<fără evoluţie>>, dar având poezia <<în vârful degetelor>>”, un „risipitor, exuberant, cu figură de dandy, scufundat în visătorie, de o cuceritoare nobleţe intelectuală, el s-a vrut un <<voievod al sufletelor migratoare>>”, fără a avea „un talent stihial” [ 1, p. 300].