Akademos - Revista de Stiinta, Inovare, Cultura si Arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Filologie

Limba română, „casă a fiinţei noastre”

Autor: Acad. Mihai Cimpoi
I. „Locul de adăpost al fiinţei”
De ce – iarăşi – o conferinţă despre limba română, de ce această reluare de discuţie – teoretică, dar şi cu aplicare socio-lingvistică – despre limba pe care o vorbim şi în care scriem în spaţiul nostru moldavo-basarabean, de ce până şi Imnul de StatDescarcă

Biblia, biblioteca şi „biblio“-netul ca hipertext

Autor: Dr. Elena Ungureanu, Institutul de Filologie, AŞM
Cuvântul, enunţul, textul, cartea/cărţile şi-au făcut loc într-o nouă dimensiune pe care epocile anterioare nu au cunoscut-o – dimensiunea digitală (electronică, virtuală). Nu e deloc precoce să vorbim despre redimensionarea tuturor conceptelor fundamentale ale disciplinelor umaniste – de acum încolo se va vorbi tot mai frecvent despre cuvânt digital, enunţ digital, text digital sau electronic (e-text), dar mai ales despre hipertextul electronic.
Descarcă

Modificări în ortografia limbii române

Autor: Dr. hab.Vasile Bahnaru

„Limba noastră cea on-line de toate zilele“

Autor: Elena Ungureanu, postdoctorandă, Institutul de Filologie al AŞM
1. Argument. Limbajul Internetului şi impactul acestuia asupra gândirii moderne constituie o problematică extrem de dificilă.Descarcă

Industria computerizată a dicţionarelor: scurtă privire

Autor: Igor Cojocaru, Irina Cojocaru
1. În societatea informaţională, dicţionarul în format electronic – dicţionar ce poate fi folosit online, a devenit o sursă de informare extrem de utilă. Industria computerizată a dicţionarelor şi a altor resurse lexicografice a luat o amploare greu de imaginat cu câteva decenii în urmă. Milioane de utilizatori (programatori, traducători, lingvişti etc.) „stau cu mâna pe pulsul mouse-ului” în căutare de informaţie necesară comunicării, perfecţionării, exactităţii.
Descarcă

O problemă a istoriei limbii române aparent rezolvată: periodizarea

Autor: Klaus BOCHMANN, Moldova-Institut Leipzig
Istoria limbii române pare să fi e foarte bine descrisă, dacă luăm în vedere bibliografi a enormă de specialitate şi numele unor lingvişti dintre cei mai de seamă, care şi-au dedicat activitatea ştiinţifi că acestui obiect; în această listă îi găsim pe Sextil Puşcariu, Ovid Densusianu, Alexandru Philippide, Alexandru Rosetti, Gheorghe Ivănescu şi alţii. Să pui la îndoială unele puncte de vedere de care ei s-au lăsat ghidaţi în cercetarea lor şi care parcă au un caracter cvasi axiomatic, poate apărea ca un sacrileg.

Descarcă

Poezia originilor

Autor: Acad. Mihai CIMPOI
Marin Sorescu spune, în prefaţa la volumul Izvorul şi clipa, că Grigore Vieru este poetul tuturor obârşiilor: tradiţie, izvor, vatră, mamă, limbă...Descarcă

Observaţii privind cultura populară a românilor de la est de Nistru, de Bug, din Nordul Caucazului

Autor: Dr. hab. Nicolae Băieşu
Mai întâi, câteva informaţii, foarte pe scurt, despre istoria românilor/moldovenilor din zonele respective.Descarcă

Consideraţii privind locul semanticii în sintaxă

Autor: Membru corespondent al AŞM, Anatol Ciobanu, profesor USM
Principala misiune a limbii (naturale) este cea comunicativă, de transmitere a gândurilor şi sentimentelor ce îl asaltează pe vorbitor în anumite circumstanţe. Cele menţionate se pot realiza numai atunci, când semnele limbii sunt impregnate de substanţă materială, de semantică adecvată, fiind, în acelaşi timp, ordonate, direcţionate de un strict mecanism relaţional.
Descarcă

Axul postumităţii testamentare sau demers pentru un Mare Premiu către opera unui Mare Poet

Autor: Ion Hadârcă
Pentru Marii Poeţi, ironia sorţii le pregăteşte adeseori Metafore dintre cele mai surprinzătoare, dar şi mai greu descifrabile/dezlegabile din Fuiorul subtil al necruţătoarelor Parce. Atât de încâlcit li se deapănă Fuiorul destinului, că trebuie să li se stingă lumina ochilor pentru a li se aprinde, peste ani, adevărata proiecţie cosmică a menirii lor de aştri cereşti…Descarcă