Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Pentru a reuși colectatea cerealelor ce urmau a fi furnizate URSS-ului, la indicația conducerii republicane de partid în localitățile sătești au fost create echipe de agitatori, comsomoliști, organizații de femei, tot din rândul sătenilor care au fost folosiți de sovietici în planurile lor diabolice.

A doua jumătate a secolului al XIV-lea consacra apariția pe harta politică a sud-estului european a statului românesc, Moldova, constituit în regiunile de la răsărit de Carpaţii Orientali.

În toamna anului 1917 pe frontul oriental situația a luat o întorsătură imprevizibilă după revoluția bolșevică de la Petrograd, cu consecințe dintre cele mai grave pentru spațiul românesc, marcată, în principal, de intrarea armatei ruse aflate în spațiul dintre Carpații Orientali și Nistru într-o stare de dezorganizare și indisciplină, care nu a mai putut fi restabilită de către comandanți.

Problema legitimității politice s-a impus la ordinea zilei odată cu trecerea de la guvernământul direct la cel reprezentativ, care introduce separația dintre titularul real al legitimității (guvernații) de cel formal (aleșii).

O sută de ani în urmă, în sala de festivități a Liceului nr. 3 de băieți din Chișinău, începea să răsune vocea istoriei: treziți la viață națională, exact în această zi o mână de oameni cu dragoste de neam și de țară se reuneau aici cu gândul de a lua soarta Basarabiei înstrăinate la 1812 în mâinile proprii.

În aparență, în 1914, când s-a declanșat Primul Război Mondial, Rusia țarului Nicolae al II-lea apărea lumii drept o forță de prim rang: cu o populație de circa 175 milioane de locuitori, ea putea, în principiu, să alinieze o armată de 8 milioane de soldați.

Sărbătorirea centenarului intrării României în Primul Război Mondial a prilejuit apariția a numeroase lucrări științifice dar și a multor eseuri, articole aparținând istoricilor, oamenilor de cultură, ziariștilor etc.

Studiul de față nu are drept scop reconstituirea condițiilor catastrofei umanitare declanșate în contextul Primului Război Mondial în primăvara anului 1915, tragedie care a determinat exterminarea în perimetrul Imperiului Otoman a 1,5 milioane de armeni.

Începând din 1918, Parisul a devenit centrul propagandei românești în străinătate iar ziarul „La Roumanie” a devenit purtătorul de cuvânt al intereselor românești. În paginile ziarului se reflectă suferința prizonierilor români de război. Există multe mărturii care atestă soarta crudă a acestor nefericiţi din taberele germane de război.

Cercetarea multiaspectuală a istoriei Basarabiei în anii 1812–1918 reprezintă un subiect de importanță majoră pentru înțelegerea și evaluarea corectă a evenimentelor și fenomenelor care au avut loc atât în societatea basarabeană sub ocupația țaristă, cât și în Republica Moldova.