Akademos - Revista de Stiinta, Inovare, Cultura si Arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Istorie

Foametea postbelică în RSS Moldovenească. Politica de stat în condiţiile catastrofei

Autor: M. cor. Valeriu Pasat
Problemele naţionale şi implicaţiile internaţionale în Basarabia, după 1812, au fost de diversă natură. Etapa anilor 1940-1953, numită în istoriografie epoca stalinistă, a fost una dintre cele mai importante în destinul istoric al poporului moldovenesc.
Descarcă

Unirea Basarabiei cu România ca şansă a asimilării modernităţii europene

Autor: Dr. hab. Nicolae Enciu
În şedinţa istorică din 27 martie / 9 aprilie 1918, pornind de la considerentul că Basarabia, în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, fusese „ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove”,Descarcă

Politica glotică a ţarismului rus în Basarabia

Autor: M. cor. Anatol Ciobanu
La începutul sec. al XIX-lea limba română a fost „disecată’’: în Muntenia şi Moldova istorică ea continua să se dezvolte pe linie ascendentă (mai ales după Unirea Principatelor de la 1859, sub Alexandru Ioan Cuza), pe când în Basarabia – partea de Est a Moldovei istorice, acaparate de Imperiul Ţarist Rus la 1812 (şi stăpânită de acesta 106 ani), limba română a suportat o decădere, degradare şi rusificare totală.
Descarcă

Politica naţională a Imperiului rus în Basarabia şi limba română

Autor: Dr. Gheorghe Negru
Perioada de până la începutul secolului XIX, inclusiv anii de domnie a ţarului Alexandru I (1801- 1825), este considerată de către autorii care au cercetat istoria Imperiului Rus drept un rubicon. Până atunci autorităţile imperiale au dat dovadă, în politica lor faţă de popoarele alogene, de „moderaţie şi toleranţă”, în cazul în care acestea manifestau o minimă loialitate şi nu opuneau rezistenţă armată.Descarcă

Anul 1812 în proiecţiile vizionare eminesciene

Autor: Acad. Mihai Cimpoi
Dacă anul 1848 apare, în poemul Andrei Mureşanu, ca un personaj fast al istoriei (personaj ca atare, figurat ca actor dramatic), anul 1812 este prezentat, în publicistică, drept un „personaj” nefast, într-o totală negativitate valorică. El joacă, aici, un rol de Satan cu semnificaţie biblică: de diavol îmbrăcat în roşu şi cu furca în mână, simbol al distrugerii.
Descarcă

Basarabia – periplu istoriografic

Autor: Acad. Alexandru Zub, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” – filiala Iaşi a Academiei Române
Provinciile de margine au peste tot în lume un destin aparte: sunt cele mai expuse la presiuni externe, cele mai contradictorii ca tendinţe înăuntru, cele mai greu de echilibrat în momente de criză. Partea din Moldova cuprinsă între Prut şi Nistru, depăşind uneori fluviul de la marginea estică, a avut mereu o istorie tumultuoasă şi tragică.
Descarcă

Războiul ruso-turc din 1806-1812

Autor: Dr., conf. Vlad Mischevca
Moldova şi Ţara Românească, fiind antrenate în lupta marilor puteri europene, au devenit, la începutul secolului al XIX-lea, teatru de război şi pioni ai disputelor geopolitice, adevărate dueluri diplomatice, care s-au soldat cu anexarea la Imperiul Rusiei a unei jumătăţi din teritoriul Principatului Moldovei (ţinuturile dintre Prut şi Nistru).
Descarcă

Tratatul de pace ruso-turc de la Bucureşti (1812): preliminarii şi finalitate

Autor: Dr. Ion Jarcuţchi
La intersecţia secolelor XVIII – XIX, sud-estul Europei a fost marcat de o amplă confruntare de forţe şi interese ale marilor puteri europene în regiunea Balcanilor şi Mării Negre.  Fiind teatrul de operaţiuni militare şi obiectul disputelor între marile puteri europene, Moldova şi Ţara Românească au traversat în această perioadă o cale extrem de dificilă din punct de vedere al situaţei lor pe plan internaţional.