Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

La 5 martie 2010, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind instituirea medaliei jubiliare Crucea Comemorativă. Războiul al Doilea Mondial, care a fost promulgată de Preşedintele interimar al Republicii Mihai Ghimpu la 16 martie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 37-38, 19 martie, p. 7-8, art. 87 şi 88).

Aflarea lui Dimitrie Cantemir în capitala Imperiului Otoman, ca ostatic, a coincis cu perioada când oastea era una din instituţiile de primă importanţă ale statului. Nu întâmplător militarii, numiţi askeri (de la tc. asker = soldat, miliţian,
armată regulară), făceau parte din lamura socială a musulmanilor. Expansiunea teritorială şi controlul administrativ al otomanilor asupra Orientului apropiat arab, Egiptului, ţărilor balcanice, Caucazului, a unei însemnate părţi din Europa

În  epoca actuală a globalizării o societate care nu se îngrijeşte de memoria trecutului, nu-şi cultivă conştiinţa istorică  cu asiduitate, onestitate intelectuală, spirit critic care nu consideră libertatea de expresie drept o condiţie esenţială a dezvoltării sale are puţine şanse să facă faţă dinamicii contextului cultural mondial şi să se afirme în întreaga ei plenitudine şi diversitate.

În paralel cu alte aspecte, de o atenţie deosebită în cercetarea vieţii şi activităţii diferitor reprezentanţi ai neamului Cantemireştilor s-a bucurat şi iconografia acestora. Problema în cauză a acumulat o interesantă bibliografie în plan european care, de altfel, cuprinde şi un bogat material ilustrativ. Informaţii sporadice privind portretistica Cantemireştilor conţin şi diverse lucrări apărute în ultima vreme.

Apariţia statelor medievale este un eveniment de răscruce în istoria universală. Statul a dirijat dezvoltarea de mai departe a vieţii politice, sociale, economice şi culturale pe teritoriul care l-a controlat, a organizat sistemul lui de apărare, a stabilit relaţii cu alte ţări. Formarea statului medieval în general şi, implicit, a celui moldovenesc, este rezultatul unui proces de unificare a formaţiunilor prestatale preexistente pe măsura dezvoltării societăţii din punct de vedere social-economic şi politic.

I. Stema şi drapelul Institutului de Filozofi e, Sociologie şi Ştiinţe Politice Simbolurile Institutului de Filozofi e, Sociologie şi Ştiinţe Politice, elaborate de subsemnatul în colaborare cu dr. Svetlana Ciumac şi desenate de pictorul Vitalie Ichim, au fost aprobate de Consiliul ştiinţifi c al Institutului la 20 noiembrie 2007 (proces-verbal nr. 8) şi de Comisia Naţională de Heraldică a Republicii Moldova la 17 iulie 2008 (proces-verbal nr. 185–III).

Istoric cu o viziune clară asupra trecutului şi viitorului Europei, viziune împrospătată ciclic de un bagaj imens de informaţii şi de una dintre cele mai surprinzătoare memorii care i-au fost date omului să aibă, Nicolae Iorga ştia prea bine câte suferinţe poate produce în viaţa popoarelor balcanice imaginea negativă şi deseori superfi cială a acestora în restul continentului şi nu numai.

În conformitate cu dispoziţia Preşedintelui A.Ş.M. nr 01-194 din 29 iunie 2007 „Cu privire la elaborarea şi utilizarea simbolurilor instituţiilor din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei”, institutele academice au demarat procesul de elaborare a stemelor şi drapelelor proprii. Acest proces este nou pentru Republica Moldova şi A.Ş.M. este prima corporaţie din ţara noastră care încearcă să rezolve problema dotării cu steme şi drapele a instituţiilor subordonate per ansamblu.

Încă din timpul vieţii, dar mai ales după trecerea sa în lumea celor drepţi, opera lui Dimitrie Cantemir a căpătat o largă răspândire prin copii manuscrise şi ediţii în întreaga Europă. Un pas decisiv în această privinţă l-a avut efortul fi ului său, Antioh Cantemir care, plecând în misiunea sa diplomatică la Londra în 1732, a luat cu sine mai multe dintre scrierile tatălui său rămase până la acea dată în manuscrise olografe sau copii ale unor secretari ai săi

În ultimul timp, modelul comparatist devine dominant în cercetarea patrimoniului arhitectural universal. Acest lucru se datorează în mare parte profesorului bucureştean Gheorghe Curinschi Vorona. El introduce în familia disciplinelor comparate arhitectura comparată (Gheorghe Curinschi Vorona,  Introducere în arhitectura comparată, Bucureşti, 1991).