Poezia românească din secolul al XX-lea și muzica
Bogăția inepuizabilă a poeziei românești a constituit o sursă constantă de inspirație pentru compozitorii din spațiul românesc de pe ambele maluri ale Prutului.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Studiul artelor şi culturologie
Semnificația secerii în folclorul românesc în contextul Ciumei personificate: interferențe imagologice, etnologice și culturale
În folclorul românesc Ciuma personificată apare ca o ființă malefică, pusă mai mereu să devoreze viețile oamenilor. Chipul ei hidos se perpetuează în imaginarul colectiv, iar frica de această molimă este amplificată de armele sale ucigașe: secera, coasă și sabia.
Timpurile și anotimpurile lui Sergiu Cuciuc
Câteva generaţii de artişti plastici din Moldova postbelică au constituit panorama artelor contemporane.
Bisericile Chișinăului din secolul al XIX-lea în arta plastică
Printre multiplele surse de inspirație, lăcașele de cult au constituit dintotdeauna obiecte deosebit de
venerabile ale creației artistice. Or, arta și credința, de-a lungul timpului, au întruchipat simbioza valorilor etico-morale și estetice ale societății.
Costumul nupțial și sursele sale de cercetare
În cursa vertiginoasă a societății contemporane, problema păstrării tradițiilor și obiceiurilor de familie devine tot mai importantă grație valorii netrecătoare și mesajului esențial pe care-l perpetuează acestea de-a lungul timpului.
Emil Racoviță – fragmente din epopeea Sudului
Continentul antarctic a suscitat dintotdeauna o atracție magnetică, poate chiar mai puternică decât Polul Nord, tocmai pentru că a fost străbătut în mai mică măsură. Pentru scriitorul și biologul Emil Racoviță a intervenit și acea chemare dominantă, vocația, pe care Alexandru Marinescu o definește drept acordul perfect între firea omului și munca pe care o îndeplinește.
Proprietăți morfologico-sintactice de orchestrare a imaginii în creația lui Dumitru Bolboceanu
Creația plasticianului Dumitru Bolboceanu înscrie în palmaresul picturii de șevalet din Republica Moldova o filă originală grație particularităților distincte de orchestrare plastică a imaginii, stilului artistic inconfundabil și proprietăților semantice polivalente.
Particularitățile interpretării rolului santuzzei din opera Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni în contextul teatrului liric
Asistăm în prezent la un proces intens de metamorfoze în domeniul operei, care se manifestă în sfera regizoral-scenică și interpretativă a multor montări pe scenele lumii. În acest context, studii importante au fost consacrate relației muzica de operă – acțiunea scenică în general [1].
Cvartetele lui Boris Dubosarschi în contextul evoluției genului de cvartet
Cvartetul de coarde, ca gen muzical, cu siguranță poate fi supranumit „un laborator de creaţie” pentru orice compozitor care își propune sa atingă un nivel înalt al tehnicii componistice.
Stilistica și limbajul poetic stănescian ca sursă de inspirație în muzica contemporană românească de factură academică
În căutarea punctelor de intersecție primordiale dintre poetica stănesciană și expresiile sonore ale acesteia, este necesară determinarea „punctului esențial”, reprezentat, în opinia noastră, de însăși viziunea poetului asupra cuvântului și a sunetului.