În primele decenii postbelice, deopotrivă cu diferite genuri ale artei decorative, descoperim aspirația plasticienilor de a se manifesta în arta metalelor.
Înregistrarea, transcrierea și publicarea folclorului reprezintă activități specifice etnomuzicologiei, fiind marcate de contribuția unor mari personalități care au pus bazele colectării și cercetării științifice a folclorului muzical.
Creaţia celui mai reprezentativ compozitor basarabean al muzicii de film, Eugen Doga, se situează în ipostaza unui argument al interdependenței dintre muzică și film, dat fiind faptul că muzica maestrului reprezintă chintesența îndelungatului proces de cristalizare a conștiinței muzicale a neamului, ecoul speranțelor și al decepțiilor sufletului etnic reverberând în melodiile sale de o răscolitoare profunzime lirică.
Chiar de la apariția sa, în anul 1990, Concerto rustico de Vladimir Rotaru s-a bucurat de un mare succes, fiind inclus în repertoriul didactic și concertistic.
Orice interpretare muzicală, în special solo, se remarcă pe scara valorică prin felul specific în care conferă expresie artistică, sensibilizatoare elementului esențial al operei.
Membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova, secţia Artă Decorativă, Florentin Leancă face parte din generația artiștilor plastici formați în cadrul școlii naționale.
În secolul al XX-lea, poezia marelui nostru poet național Mihai Eminescu a constituit o nesecată sursă de inspirație pentru compozitorii din România și din Republica Moldova.