Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

În anul 2020 la Chișinău a fost editat volumul de memorii ale cunoscutului publicist, poet și traducător Boris Marian. Titlul lucrării este unul incitant: Штрафная зона: воспоминания блатного студента (Careul de pedeapsă: amintirile unui student șpiler).

Monografia dedicată relaţiilor comerciale dintre Moldova şi Polonia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea reprezintă un demers istoriografic de ultimă oră al doctorului în istorie Valentin Arapu într-o problemă complexă, abordată în spiritul cercetărilor interdisciplinare şi pluridisciplinare, având la bază valorile generale ale umanităţii.

Studiul monografic examinat reprezintă o lucrare de pionierat în spațiul românesc, și nu numai, realizat prin prisma filosofiei educației și propunând o abordare originală și profundă, cu statut referențial, a conceptelor educaționale cheie, din perspectivă interdisciplinară, asociate conceptului de identitate.

Volumul jurnalistei Eugenia Tofan Academia de Științe a Moldovei (2009–2021), apărut la Editura Academiei Române în 2021, poartă ca subtitlu Sinteză cronologică ilustrată, corespunzând întru totul acestei specificări generice.

Angiosperma holoparazită lupoaia (Orobanche cumana Wallr.) constituie una dintre cele mai importante constrângeri ale culturii de floarea-soarelui în majoritatea țărilor cultivatoare, afectând semnificativ productivitatea (pierderi de cca 5-90 %, în funcție de gradul de atac) și calitatea semințelor.

Schimbul de informație organism-mediu este realizat prin fenomene de semnalizare bazate pe interrelații complexe de natură hormonală și procese moleculare la nivel intra- și intercelular.

Universalitatea viței-de-vie este o lucrare colectivă a cercetătorilor de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara și Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor din Chișinău, editată cu suportul financiar al Ministerului Culturii din Republica Moldova.

La 1 noiembrie 2018, în premieră după cercetările științifice realizate de istoricul Gheorghe Bezviconi (1910–1964) în anii celui de-al Doilea Război Mondial, în contextul în care obștea monahală se arată mai puțin deschisă să colaboreze cu persoane din afara mănăstirii, s-a făcut o excepție pentru cercetătorii Igor Cereteu și Octavian Moșin de a iniția studierea bibliotecii lăcașului sfânt.